Česnica (cesniţa) – plăcintă tradiţională sârbească de Crăciun

Česnica sliceČesnica - grinding walnuts
Cesnița sârbească se servește în seara de Crăciun și este un cozonac rotund, făcut din făină și apă. Numele provine de la substantivul cest = împărțire/distribuire (frumos, nu-i așa?). În timpul preparării, în ceșniță se ascunde un bănuț iar cel ce-l va nimeri, se spune că va fi norocos tot anul.

Bunica mea întotdeauna pregătea cesniță în seara de Ajun. Cesnița noastră era diferită. Era umplută cu nuci și stropită cu miere. Țin minte că făcea un aluat elastic din făină și apă și apoi îl întindea în mâini și obținea niște foi incredibil de subțiri. Era un adevărat spectacol s-o urmărești. Ulterior aveam să aflu că rețeta noastră de cesniță este de fapt rețeta preparată în Vojvodina.

Am preluat tradiția și o fac și eu în ajunul Crăciunului pe rit vechi. Întinderea foilor e un proces destul de laborios și de aceea aleg să cumpăr foi de plăcintă gata preparate… Ai mei spun că cesnița mea e la fel de gustoasă ca cea a bunicii mele. Eu spun că nu se compară, dar e un început…

Ingrediente:

  • 12 foi de plăcintă (cele subțiri)
  • 400g de nuci măcinate
  • 150g zahăr tos
  • 80 ml ulei de floarea soarelui
  • 100 ml lapte
  • o lămâie
  • 6 linguri de miere
  • 2 bănuți
    Česnica - ingredients

Mod de preparare

  1. Am sterilizat bănuții prin fierbere timp de 30 de minute.
  2. Am luat o tavă de 42×37 cm pe care am uns-o cu o linguriță de ulei.
  3. Am luat 2 boluri. În primul am amestecat nuca, zahărul, coaja rasă de lămâie și 3 linguri de lapte și în al doilea am amestecat uleiul cu laptele rămas.
  4. Am așezat în tava unsă foaia de plăcintă nr. 1 și am uns-o cu o lingură de amestec lichid (ulei + lapte).
  5. Peste foaia nr. 1 am așezat foaia nr. 2 și am uns-o și pe aceasta cu o lingură de lichid.
  6. Peste foaia nr.2 am așezat foaia nr.3 și am uns-o cu o lingură de lichid.
  7. Peste foaia nr.3 am distribuit uniform 70g de amestec de nucă.
  8. Peste stratul de nucă am așezat foaia nr. 4 și am uns-o cu o lingură de lichid.
  9. Peste foaia nr.4 am distribuit uniform 70g de amestec de nucă.
  10. Peste stratul de nucă am așezat foaia nr. 5 și am uns-o cu o lingură de lichid.
  11. Peste foaia nr.5 am distribuit uniform 70g de amestec de nucă.
  12. Peste stratul de nucă am așezat foaia nr. 6 și am uns-o cu o lingură de lichid.
  13. Peste foaia nr.6 am distribuit uniform 140 g de amestec de nucă și am așezat cei 2 bănuți (poză).
  14. Peste stratul de nucă am așezat foaia nr. 7 și am uns-o cu o lingură de lichid.
  15. Peste foaia nr.7 am distribuit uniform 70g de amestec de nucă.
  16. Peste stratul de nucă am așezat foaia nr. 8 și am uns-o cu o lingură de lichid.
  17. Peste foaia nr.8 am distribuit uniform 70g de amestec de nucă.
  18. Peste stratul de nucă am așezat foaia nr. 9 și am uns-o cu o lingură de lichid.
  19. Peste foaia nr.9 am distribuit uniform 70g de amestec de nucă.
  20. Peste stratul de nucă am așezat foaia nr. 10 și am uns-o cu o lingură de lichid.
  21. Peste foaia nr.10 am așezat foaia nr. 11 și am uns-o cu o lingură de lichid.
  22. Peste foaia nr.11 am așezat foaia nr. 12 și am uns-o cu o lingură de lichid.
  23. Am tăiat suprafața plăcintei în pătrate de 7×7 cm și am pus-o în cuptorul preîncălzit la 375°C/190°C (trapta5) pentru 30 de minute.
  24. Cât plăcinta era încă fierbunte, am uns-o cu 6 linguri de miere amestecate cu 3 linguri de lapte și am acoperit-o cu un prosop.
    Česnica - coinsČesnica - cutČesnica

6 comentarii la “Česnica (cesniţa) – plăcintă tradiţională sârbească de Crăciun”

  1. La mine în sat (eram vreo 5 sau 6 etnii), în pustă, românii făceau ceșnița de Anul Nou. Se făcea puțin mai înainte pentru a se muia până la Anu Nou. Nu mai țin minte sârbii când o făceau, dar la verișorii mei sârbi ceșnița era pe masă când era și la bunica mea ce ținea de români. Era cu mac și/sau cu nucă. După gustul fiecăruia. Buna mea făcea doar cu mac, probabil fiindcă nucul din curte nu era foarte mare și nuca nu era și nu este un aliment ieftin. De fapt cam toți vecinii făceau cu mac. Una din mătuși făcea cu nuca. Nu am mai fost de sărbători în sat de vreo 35 de ani și nu știu cu ce se mai face acum. La nimeni în sat nu era însiropată, era uscată și foile foarte fine se zdrumicau. Rețeta nu cred că neapărat „e din Vojvodina”. Cei care cunosc puțină istorie a Banatului știu că cei din partea aceea eram împreună în Imperiu (Bacica, Srem și Banatul întreg). Fiindcă seamănă foarte mult cu baclavaua, probabil că a rămas de la turci, de când au stat cei 165 de ani în regiune sau au adus-o coloniștii sârbi într-unul din cele trei valuri care s-au revărsat pe parcursul a aproximativ 400 de ani. Sârbii erau foarte mulți în Banat la un moment dat. Târziu „s-au rărit”, o parte plecând, o parte fiind asimilați. Deci, nu cred că rețeta „e din Vojvodina”. În plus, în alte părți unde trăiesc slavi, fie sârbi, fie ucraineni etc. se fac fie un fel de colaci sau alte prăjituri care se numesc tot ceșniță. Vedeți acei colaci sârbești de Crăciun de exemplu. În Banat nu am văzut, dar poate că se face. Sârbii din sudul Banatului, de la Dunăre, sunt altfel decât cei din nord, au alte rădăcini, nu știu dacă au aceleași obiceiuri. La fel cei de la est de Timișoara. În pustă, în mai multe sate fac ceșniță și alții, nu numai sârbii. În altă ordine de idei, ceea ce e în tavă la dvs. arată bine! 🙂 De Anul Nou cred că voi avea pe masă ceșniță, fiindcă mi-ați făcut poftă. Dar cu mac! 😉

    1. Vă mărturisesc că v-am citit comentariul cu mare emoție și vă felicit pentru cunoștințele dumneavoastră în materie de istorie și geografie.
      Rețeta aceasta am moștenit-o de la bunica mea, o sârboaică născută în Turnu, un sat din județul Arad situat la granița cu Ungaria. Bunica mea s-a căsătorit în orașul Arad cu bunicul meu, sârb și el. Rețeta de cesniță a învățat-o bunica mea de la soacra ei. Bunica mea prepara foile din făină, apă, sare și unsoare (untură de porc) topită. Era un adevărat spectacol să o urmăresc întinzând foile. Am încercat să le prepar și eu, dar e un proces extrem de laborios, așa că le cumpăr din comerț. Rețeta aceasta e una bănățeană, cam la fel se prepară și în regiunea Sânnicolaului Mare. Din punctul meu de vedere, rețeta aceasta seamănă destul de bine cu cea din Vojvodina (deosebirea majoră fiind că cea din Vojvodina nu presupune însiropare, precum ați precizat foarte bine și dumneavoastră). Încă nu am avut ocazia să o savurez pe cea din Vojvodina pentru a-mi da seama dacă există diferențe și la nivelul gustului.
      Vă mulțumesc tare mult pentru comentariu și vă mai aștept! 🙂

        1. De două ori am avut ocazia să mănânc Cesniță în Sânnicolau. Într-adevăr, una era însiropată, iar cealaltă era uscată, așa cum ați spus și dumneavoastră. Rețeta mea e una arădeană, e aceeași pe care o făcea străbunica mea (în mod evident ea făcea foile în casă). Alaltăieri am refăcut-o și de această dată am făcut eu foile, cu sucitorul.
          Rețeta de Cesniță variază de la o familie la alta. Dar de gustoasă, e gustoasă, oricum ar fi ea făcută. Probabil tradiția din spatele ei și faptul că se savurează în familie, o fac și mai gustoasă!

    1. Bună seara! Bunica mea nu măsura niciodată ingredientele, făcea aluatul “după ochi”, îl porționa și nu rula foile cu sucitorul, ci le întindea cu mâinile, pe fundul unei tăvi.
      Rețeta pe care o folosesc eu pentru foile subțiri e următoarea:
      • 4 căni de făină
      • 1 + 1/3 cană de apă “ca de pâine”
      • ¼ cană de ulei (unt topit / untură topită)
      • ½ linguriță sare
      – cana pe care o folosesc are 240ml
      Amestec ingredientele, frământ aluatul timp de vreo 10 – 15 minute, îl învelesc în folie transparentă și îl introduc în frigider ptr 1 oră. După o oră împart aluatul în 12 mingiuțe, după care le intind cu sucitorul pe fiecare în parte până obțin o foaie subțire ca ziarul.
      Foile acestea le folosesc la cesnica, baclava, spanakopita și burek.
      Sper ca v-am fost de folos! O să abordez tema aceasta mai pe-ndelete în curând, așa că vă mai aștept pe blog!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *