Supă-cremă de dovleac

pumpkin

pumpkin-soup

pumpkin-soup-up

Supa-cremă de dovleac e printre supele mele preferate. Știu că afirm același lucru despre fiecare supă pe care o prezint, la fel cum știu că tare s-ar putea să am o problemă de adicție. N-aș numi-o problemă, totuși. Mai degrabă i-aș spune o afinitate declarată pentru tot ce-i sănătos, savuros și hidratant.

Din punct de vedere dovlecesc, anul acesta a fost unul foarte productiv. Dacă anul trecut, după atâta muncă asiduă, m-am ales cu două tentative leșinate de dovlecei, anul acesta am rupt gura târgului (ca s-o menținem în același registru stilistic) și m-am ales cu niște giganți de d-abia-i țin în brațe. Și mari, și mulți, și gustoși! Sunt atât de frumoși încât mi-e și milă să-i sacrific. Dar în momentele de milă acută îmi aduc aminte cât sunt de gustoși, așa că prind curaj ca prin minune și trec la treabă.

Supa-cremă de dovleac îmi place pentru că :

  • e nutritivă și consistentă
  • e delicioasă, picantă, dulce-sărată, cu arome subtile de salvie, nucșoară și cocos
  • e densă , delicată și catifelată
  • e vegană, așa că e perfectă pentru zilele de post
  • e extrem de rapidă

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 1,5 kg de dovleac plăcintar (eu am folosit varietarea Musquee de Provence)
  • 0,8 – 1l supă de legume (în funcție de concentrația în apă a dovleacului)
  • 3 linguri ulei de măsline
  • 1 ceapă roșie medie (75g)
  • ½ praz (100g)
  • 1 morcov mare (100g)
  • 1 tijă de apio (50g)
  • 1 ardei iute
  • 3 căței de usturoi
  • 10 frunze de salvie
  • 1 lingură de cimbru proaspăt (tocat)
  • 4 linguri vin roșu demisec
  • 1 lingură de miere (în perioada postului / în dieta vegană o înlocuiesc cu sirop de arțar)
  • 100ml lapte de cocos (opțional)
  • ¼ linguriță de nucșoară rasă
  • sare și piper după gust
  • 2 linguri de semințe de dovleac (pentru servire)

soup-ingredients

chopping-pumpkin

chopped-vegetables

sauted-vegetables

cooked-vegetables

Mod de preparare

  1. Cu un cuțit ascuțit am decojit dovleacul și l-am tăiat în cuburi (am avut 1,2 kg de cuburi de dovleac). Am curățat legumele și le-am mărunțit: ceapa – solzi , morcovul și apio – rondele.
  2. Am despicat prazul pe lungime până în centrul său și l-am clătit pentru a putea înlătura firicelele de nispit din interior, după care l-am tocat rondele. I-am înlăturat semințele ardeiului iute, după care l-am tocat fin. Am zdrobit cățeii de usturoi cu latul lamei cuțitului. I-am decojit, le-am eliminat inimile (porțiunea din mijloc), după care i-am tocat fin.
  3. Într-o oală încăpătoare am încălzit uleiul de măsline la foc mediu. Am pus ceapa la sotat în uleiul încins și am amestecat până a devenit translucidă. Am adăugat prazul, morcovul și apio și le-am călit timp de vreo 5 minute, amestecând din când în când.
  4. Am adăugat salvia, cimbrul, ardeiul iute și usturoiul și am amestecat timp de vreo 30 de seunde. Am stins legumele cu vin și am amestecat până când alcoolul s-a evaporat și lichidul s-a redus la jumătate.
  5. Am adăugat cuburile de dovleac și am acoperit legumele cu supă (eu am folosit cam 900ml supă). Am așteptat ca supa să dea în clocot, am acoperit-o cu un capac, după care am redus focul la minimum. Am fiert supa până când dovleacul s-a înmuiat (25 – 30 de minute).
  6. După ce toate legumele erau fierte, am turnat cu grijă amestecul în vasul unui blender și am pasat supa până când a devenit o cremă catifelată (la fel de bine se putea folosi și un blender vertical).
  7. Am turnat supa-cremă înapoi în oală, am reîncălzit-o, am adăugat mierea, laptele de cocos și nucșoara și am asezonat cu sare și piper.
  8. Am servit supa în boluri, cu semințe de dovleac pe post de crutoane.

soup
soup-pumpkin-seeds
soup-bowl

Salată de dovleac copt și porumb dulce

salad

pumpkins

pumpkin-corn-salad

Din punct de vedere culinar, pentru mine toamna nu înseamnă altceva decât dovleac. Înseamnă supe și piureuri de dovleac, salate, plăcinte, prăjituri și smoothie-uri, toate savuroase și toate de dovleac. Dovleacul plăcintar e o legumă minunată, consistentă, aromată, dulce și versatilă. Eu rezonez cu varietatea Musquee de Provence, varietate pe care o cultiv de câțiva ani buni în grădina mea de legume. E un dovleac gigant, are coaja preponderent brun-portocalie, cu porțiuni verde-albăstrui în zona de contact cu solul, cu o consistență cărnoasă și un gust divin.

Salata de de dovleac și porumb îmi place pentru că:

  • e consistentă
  • poate fi servită ca atare sau poate însoți o proteină (porc, pui, rață)
  • e colorată
  • e plină de arome tomnatice
  • e delicioasă

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • o jumătate de dovleac plăcintar (600g după decojire)
  • 200g spanac baby
  • 200g porumb dulce (din conservă)
  • 250g roșii cherry
  • 60g miez de nucă
  • 60g brânză de capră
  • 30g praz
  • o jumătate de ardei iute
  • 6 linguri ulei de măsline ( + 2 linguri pentru servire)
  • 2 linguri suc de lămâie
  • sare și piper după gustpumpkiningredients

peeling-pumpkin

chopping-pumpkin

Mod de preparare:

  1. Am preîncălzit cuptorul la 200°C / 400°F (treapta 6)
  2. Cu un cuțit ascuțit am decojit dovleacul, apoi l-am tăiat în cubulețe (am avut 500g de cubulețe). Ideal ar fi ca bucățelele să fie cam de aceeași dimensiune pentru a se coace concomitent. Resturile de dovleac care rămân în urma decupării le folosesc la supe-creme.
  3. Am luat o tavă tapetată cu hârtie pergamentată și am uns-o cu 2 linguri de ulei de măsline. Am așezat cubulețele de dovleac în tavă și am amestecat pentru a se acoperi uniform cu ulei.
  4. Am așezat tava în cuptorul preîncălzit pentru 20-25 de minute, având grijă să amestec la jumătatea timpului de gătire. Erau gata când se înmuiaseră în interior iar exteriorul era rumen. Timpul de coacere variază în funcție de sortimentul de dovleac.
  5. După ce s-au copt cubulețele de dovleac le-am scos din cuptor și le-am așezat pe o farfurie pentru a se răci.
  6. Într-o tigaie am rumenit nucile la foc mediu-mare, timp de vreo 5 minute. Le-am lăsat deoparte pentru a se răci, după care le-am înlăturat pielițele cu degetele.
  7. Am despicat prazul pe lungime până în centrul său pentru a putea înlătura firicelele de nispit din interior, după care l-am tocat rondele.
  8. Porumbul dulce l-am așezat pe o farfurie tapetată cu un prosop de hârtie, roșiile cherry le-am înjumătățit iar ardeiului iute i-am scos semințele, după care l-am tocat fin.
  9. Într-un bol mare de sticlă am așezat cele 2 linguri de suc de lămâie, peste care am turnat, în fir subțire, cele 4 linguri de ulei de măsline rămase, amestecând încontinuu cu un tel până la omogenizare.
  10. Am adăugat cubulețele de dovleac copt, porumbul, roșiile cherry, nucile, rondelele de praz, ardeiul iute și spanacul și am amestecat cu ajutorul a două linguri.
  11. Peste salată am rupt bucățele de brânză de capră. Am asezonat cu sare și piper înainte de servire. Tot atunci am stropit farfuriile cu salată cu câte o jumătate de lingură de ulei de măsline.layerssalad-ingredients

    pumpkin-salad

Sos de chili dulce-acrișor

sweet-sour-chili-sauce

chili

chili-sauce-jars

Sosul de chili e o chestie divină! E un sos vegan, adică de post, dulce-acrișor, care se prepară din patru ingrediente (chili, oțet de mere, zahăr brun și usturoi), toate sănătoase și toate accesibile. Sosul acesta are capacitatea de a transforma orice fel de mâncare în ceva sublim. E delicios cu legume sau brânzeturi, cu preparate din carne, cu omlete sau pâine cu ou, cu paste, cu orez, în burgeri sau sandwich-uri. Atât de mult îmi place de dumnealui, încât aș fi în stare să-l sevesc și cu tort de ciocolată, tarte de fructe sau cu te miri ce alte deserturi, atât doar că mă descurajează usturoiul din compoziție.

E un sos dens, are consistența unei dulceți de fructe, iar culoarea este una vibrantă. E dulce-acrișor, parfumat, aromat și picant. Se prepară extrem de rapid, iar ținut în frigider, rezistă până la două luni. Teoretic. Practic, o să termini ditamai borcanul în maxim 2 săptămâni. Pe cuvânt! Sosul de chili e o minunăție!

Ingrediente:

  • 500g de ardei iute
  • 1 cană zahăr brun granulat (se poate înlocui cu zahăr alb) – 200g
  • ¾ cană oțet de mere (5%) – 180ml
  • 3 căței de usturoi

    ingredients

deseed

chopped-chili

Mod de preparare:

  1. Am spălat ardeii și le-am îndepărtat cotoarele. Am luat o pereche de mânuși menajere (pentru a-mi proteja mâinile), i-am înjumătățit pe lung și le-am scos sâmburii și nervurile (poză). Am păstrat o linguriță se semințe pentru a face sosul un pic mai picant.
  2. Am tocat ardeii în bucăți și i-am așezat în vasul unui robot de bucătărie. Am zdrobit cățeii de usturoi cu latul lamei cuțitului. I-am decojit și le-am eliminat inimile (porțiunea din mijloc).
  3. Am măcinat ardeiul împreună cu usturoiul (poză).
  4. Într-o oală de sosuri am amestecat zahărul împreună cu oțetul. Am pus amestecul la fiert și în momentul în care zahărul s-a topit, am adăugat ardeii măcinați. Am fiet sosul la foc mic-mediu pentru 30 de minute, până când și-a redus volumul la jumătate.
  5. L-am lăsat să se tempereze pentru 5 minute, după care l-am turnat într-un borcan cu închidere ermetică. După ce s-a răcit, l-am refrigerat.
    Sursa de inspirație: www.youtube.com

    ground-chili

    sauce

    chili-sauce

Tort Mocha (Tort de cafea cu cremă Ganache)

cake

cake-slicesponges

chocolate

VespressoCooking face un anișor. Nu-mi vine să cred! Habar n-am cum a zburat timpul, dar mă bucur tare că m-am aruncat cu capul înainte în acest proiect atât de drag mie. A fost un an plin, mi-am schimbat cariera, am pus bazele unei micro ferme de păsări, mi-am descoperit pasiunea pentru fotografie, am urmat cursurile unei școli de bucătari și am devenit chef cu acte-n regulă. Cu riscul de a deveni clișeică, simt nevoia să îți mulțumesc! Îți mulțumesc din suflet pentru fiecare vizită, pentru fiecare rând citit și pentru fiecare rețetă salvată!
Nu puteam aniversa fără un tort, iar acest tort n-are nicio șansă să fie altfel decât extraordinar. Faptul că ciocolata și cafeaua merg nemaipomenit, asta e indiscutabil. Totuși, tortul acesta reușește să mă surpindă la fiecare felie. Blaturile sunt echilibrul perfect între dens și aerat iar ganacheul spumos e pur și simplu divin.

Blatul e de fapt o reinterpretare a unui pandișpani pe care îl savuram frecvent în Italia la mic dejun. M-au cucerit consistența și gustul lui încă de la prima felie și mi-am dorit enorm să-l reproduc în propria mea bucătărie. Persuasivă fiind din fire, am obținut rețeta numaidecât și de atunci o prepar cel puțin de două ori pe lună, dacă nu mai des. Din pură curiozitate am asociat pandișpanul cu o cremă ganache și mi-a plăcut rezultatul la nebunie.

Despre ganache n-am prea multe de povestit. Ganacheul e o cremă clasică obținută din ciocolată (de obicei neagră) topită în smântână pentru frișcă. Consistența finală a cremei e dată de raportul dintre cele două ingrediente. Eu folosesc următoarea schemă:

  • ganache dens (pentru trufe de ciocolată) – 2 părți ciocolată, 1 parte smântână
  • ganache cremos – 1 parte ciocolată, 1 parte smântână
  • ganache fluid (glazură) – 1 parte ciocolată, 2 părți smântână

Ingrediente (pentru 1 blat cu diametrul de 26cm):

  • 4 ouă mari
  • 80g zahăr granulat alb
  • 100g zahăr granulat brun – se poate înlocui cu zahăr alb
  • ¼ linguriță sare
  • 140ml espresso
  • 80ml ulei vegetal
  • ½ linguriță cafea solubilă
  • 1 linguriță extract de vanilie
  • 200g făină albă de patiserie
  • 15g praf de copt

Mod de preparare:

  1. Am preîncălzit cuptorul la 200°C / 400° F (treapta 6). Am luat o tavă (cu diametrul de 26cm) cu fund detașabil, am uns-o cu unt și am tapetat-o cu hârtie de copt (am folosit unt pentru ca hârtia să se lipească de tavă).
  2. Am luat un bol încăpător și am mixat ouăle împreună cu zahărul și sarea până când amestecul și-a dublat volumul.
  3. Într-un bol am dizolvat cafeaua solubilă în espresso. Am adăugat uleiul și extractul de vanilie.
  4. Peste ouăle bătute împreună cu zahărul am adăugat, în fir subțire, amestecul din bolul mic (cafea, ulei și vanilie) și am continuat să mixez până la omogenizare.
  5. Peste ingredientele din bolul mare am adăugat făina cernută împreună cu praful de copt. Am amestecat cu ajutorul mixerului până la omogenizare.
  6. Am turnat amestecul în tavă și l-am copt timp de 10 minute în cuptorul preîncălzit. După 10 minute am scăzut temperatura la 180°C / 350° F (treapta 4) și am mai copt blatul pentru 20 – 25 de minute (până când a trecut testul scobitorii).
  7. După 5 minute am scos blatul din tavă l-am așezat pe un suport metalic pentu răcit.
  8. Am procedat exact la fel pentru cel de-al doilea blat.sponge-ingredients

batter

sponge

Cremă de ganache aerat

Ingrediente:

  • 500g ciocolată neagră (55% cacao)
  • 500ml smântână pentru frișcă (35% grăsime)
  • ¼ linguriță sare de mare
  • ½ linguriță cafea solubilă + 1 linguriță apă caldă (cafeaua dizolvată în apă e opțională)

Mod de preparare:

  1. Am mărunțit ciocolata și am așezat-o într-un bol încăpător.
  2. Am încălzit smântâna până când au început să iasă aburi.
  3. Am turnat smântâna caldă peste ciocolată și am lăsat amestecul deoparte pentru 3 minute (pentru a se topi ciocolata).
  4. După 3 minute am amestecat cu o spatulă până când am obținut o cremă lucioasă (poză).
  5. Am lăsat crema deoparte pentru a se răci complet. După ce a ajuns la temperatura camerei am mixat-o timp de vreo 2-3 minute, până când s-a deschis la culoare și a devenit aerată. Am adăugat ceafeaua dizolvată în apă (cafeaua se răcise între timp) și am amestecat ușor, cu mișcări de jos în sus.

    ganache-ingredients

ganache

whipped-ganache

Asamblare:

Eu am copt 2 blaturi, dublând cantitățile. După ce s-au răcit complet, le-am înjumătățit pe fiecare cu ajutorul unui cuțit zimțat. Am uns fiecare jumătate de blat cu câte o pătrime din cantitatea de cremă, iar cu ultima pătrime de cremă am îmbrăcat suprafața tortului într-un strat subțire. Am decorat tortul cu bucățele de ciocolată neagră și l-am lăsat la rece pentru 1 oră înainte de a-l felia.

frosting

frosted-cake

cake-layers

mocha-cake

Pulpe de cocoș în sos de vin și salvie

rooster-plating

braised-rooster

thick-sauce

Cocoșul, ca pilon de bază al unei gospodării, are o viață extrem de activă, fertilizează ouăle, menține ordinea socială, mă aleargă pe mine când mi-e lumea mai dragă  își apără familia de eventualii prădători, așa că toată sumedenia aceasta de activități trebuie să fie susținută de o masă muculară extrem de puternică. După prepararea termică, această masă musculară atât de necesară îndepliniriii atribuțiilor zilnice, devine (de cele mai multe ori) o experiență ațoasă și înecăcioasă. Bref, o experiență neplăcută. Pentru a frăgezi carnea și pentru a o face să devină suculentă, eu aplez la 2 trucuri:

  1. Las carnea la maturat în frigider pentru un interval de 2-4 zile. Trucul acesta l-am învățat de la bunica mea și îl aplic (cu succes) de fiecare dată. Șterg bine cocoșul, îl învelesc în hârtie pergamentată, îl depozitez pe un raft al frigiderului pe care nu-l accesez foarte des, pentru a nu deranja carnea împachetată și o scot din frigider cu o oră înainte de a o prepara (pentru a ajunge la temperatura camerei). Spre deosebire de folia de plastic, hârtia pergamentată lasă carnea să respire și să se frăgezească în voie.
  2. O gătesc lent, la temperatură joasă. O sigilez în tigaie, doar cât să-i dau culoare, o sting cu vin, o acopăr de jumătate cu supă, acopăr tigaia cu un capac și las cocoșul să se gătească timp de o oră, având grijă să stropesc carnea cu sucurile din tigaie din 15 în 15 minute. În mod evident, cu cât cocoșul este mai înaintat în vârstă, cu atât timpul de gătire este mai lung.

Aplicând aceste 2 trucuri, rezultă de fiecare dată o friptură fragedă și suculentă. Gustul cărnii e pur și simplu divin, onctuos, ușor fieros și cu note subtile de vin și salvie. Dacă n-am reușit să-ți spulber mitul eu-nu-mănânc-pui-de-casă-că-i-prea-ațos, măcar sper că te-am pus pe gânduri!

Ingrediente (pentru 2 porții):

  • 2 pulpe de cocoș (pui de țară) – preferabil maturate conform punctului 1.
  • 2 linguri ulei de măsline
  • 60ml vin alb sec
  • 240ml supă de pui
  • 6-8 frunze de salvie
  • 6-8 boabe de piper negru

Nu folosesc sare la această rețetă, supa are sare în compoziția sa, așa că sosul rezultat în urma evaporării supei va avea suficientă sare la final.

ingredients

sealed-legsMod de preparare:

  1. Am încins 2 linguri de ulei într-o tigaie medie (o tigaie cu capac). Am uscat pulpele cu ajutorul unui prosop de hârtie. Am așezat pulpele în uleiul încins, cu partea cu pielea în jos. Le-am rumenit vreo 3 minute pe partea cu pielea, după care le-am rumenit încă vreo 2 minute pe cealaltă parte.
  2. După ce carnea s-a rumenit, am adăugat salvia și am gătit-o și pe ea timp de vreo 30 de secunde.
  3. Am deglasat tigaia cu vin, având grijă să desprind toate bucățelele prinse pe fundul tigăii. După ce alcoolul s-a evaporat, am adăugat supa de pui și boabele de piper. Am acoperit tigaia cu un capac, am redus focul la minimum și am lăsat pulpele să se înăbușe, având grijă să le stropesc cu sucurile din tigaie la fiecare 15 minute.
  4. După o oră, pulpele erau fragede iar sucurile din tigaie s-au redus. Aveam cam 4 linguri de sos dens și aromat (dacă pupele sunt fragede dar sosul este prea lichid, fierbe-l la foc mare, neacoperit timp de câteva minute, până când se reduce la consistența dorită; dacă sosul este prea dens, mai desfă-l cu 2-3 linguri de supă de pui). Am înlăturat boabele de piper, am acoperit carnea și am lăsat-o să se odihnească vreo 15 minute.
  5. Am servit pulpele împreună cu sosul delicios din tigaie, alături de felii crocante de mămăligă.

    crispy-polenta-rectangless

    plating

Mămăligă coaptă și sos de unt cu salvie și nuci

crispy-polenta-butter-sauce

baked-polenta-tray

cripy-polenta

Mămăliga crocantă e o garnitură delicioasă, cu o crustă crocantă și parfumată și un miez cremos, o alternativă consistentă și savuroasă la clasicii noștri cartofi de (aproape) toate zilele. Prepararea ei nu-i o treabă complicată și nici laborioasă. Fierberea mălaiului și rumenirea feliilor durează, împreună, puțin peste o jumătate de oră, iar timpul de așteptare dintre cele 2 etape, timpul de închegare a mămăligii, e de o oră. Așa că fierb mălaiul în apă cu sare, torn mămăliga într-o formă dreptunghiulară și o las la răcit pentru o oră, timp în care mă apuc de prepararea proteinei din meniu.  După o oră o fliez, așez dreptunghiurile pe o tavă unsă cu ulei de măsline și le rumenesc frumos pe funcția grill a cuptorului. În mod evident, ele se pot rumeni și într-o tigaie antiaderentă, într-un strat subțire de ulei, dar eu le prefer în varianta coaptă.

Mie îmi place să servesc mămăliga crocantă alături de un sos de unt, salvie și nuci. Nucile le rumenesc în tigaie pentru a le accentua aroma și pentru a le putea îndepărta cu ușurință pielițele. Topesc unt într-o tigaie, îl gătesc până când devine brun-arămiu (beurre noisette), adug salvia, nucile și un strop de lămâie și îl servesc alături de feliile de mămăligă coaptă. Foarte simplu și de-li-cios!

Mămăligă crocantă
Ingrediente (pentru 4-6 porții):

  • 300g mălai (1+ ½ cană)
  • 1400ml apă (6 căni)
  • 12g sare (1 + ½ linguriță)
  • 3 linguri de ulei de măsline (45ml)
  • 3 linguri de pesmet (15g)

Raportul pe care îl folosesc atunci când vreau să obțin o mămăligă consistentă e de ½ cană de mălai, la 2 căni de apă și ½ de linguriță de sare.

Mod de preparare:

  1. Într-o oală de 6l am pus apa la fier împreună cu sarea (eu prefer să folosesc o oală înaltă pentru că mămăliga stropește în timpul fierberii). În momentul în care apa clocotește am adăugat mălaiul (în ploaie) și am amestecat cu un tel. Am redus focul la minimum și după ce amestecul a început să se îngroașe (a devenit de consistența unei budinci calde), am înlocuit telul cu o lingură de lemn.
  2. Am fiert mămăliga pentru 15-20 de minunte, amestecând foarte des (cam o dată la 30 de secunde). După 15 minute am gustat-o, iar dacă nu s-a mai simțit mălaiul crocant, am luat-o de pe foc.
  3. Am turnat-o cu grijă într-o tavă tapetată cu hârtie de copt și am nivelat-o cu un cuțit. Am lăsat-o deoparte să se răcească timp de 15 minute, după care am introdus-o în frigider pentru 45 de minute.
  4. După ce s-a răcit am scos-o din formă, am îndepărtat hârtia de copt și am tăiat-o în dreptunghiuri late de vreo 3cm.
  5. Am luat o tavă, am tapetat-o cu hârtie pergamentată și am uns-o cu o lingură de ulei de măsline. Am pudrat fiecare felie cu pesmet pe o singură parte și am așezat feliile pe tavă cu partea cu pesmet în jos (pesmetul previne lipirea de tavă). Am intodus tava în partea de sus a cuptorului, imediat sub grill și am copt mămăliga timp de vreo 15 minute, până când a devenit crocantă la suprafață și s-a rumenit discret. Cu o spatulă am întors feliile și pe cealaltă parte și cu ajutorul unei pensule am îndepărtat pesmetul (l-am lăsat să cadă în tavă, între feliile de mămăligă). Le-am lăsat să se rumenească și pe cealaltă parte cam 10 minute.
  6. Am scos tava din cuptor și m-am ocupat de sos.polenta-ingredients

polenta-texture

polenta-tray

polenta-leveled

firm-polenta

breadcrumbs-on-one-side

olive-oil

Sos de unt cu salvie și nuci

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 80g unt (82%)
  • 1 linguriță de suc de lămâie
  • 5-7 frunze de salvie
  • 40g nuci

Mod de preparare:

  1. Într-o tigaie am rumenit nucile la foc mediu-mare, timp de vreo 5 minute. Le-am lăsat deoparte pentru a se răci, după care le-am înlăturat pielițele cu degetele.
  2. În aceeași tigaie am topit untul la foc mic. După ce untul s-a topit, am îndepărtat spuma albă de la suprafață. Am mărit focul și am continuat procesul de gătire până când culoarea lui a devenit brun-arămie (beurre noisette). Am redus din nou focul, am adăugat salvia și am mai gătit-o timp de un minut, după care am adăugat sucul de lămâie și nucile și l-am asezonat cu sare.

Am servit feliile crocante de mămăligă împreună cu sosul de unt, salvie și nuci și am decorat farfuria cu germeni de varză roșie.

roasted-walnuts

butter-sage-sauce

crispy-polenta-plating

Pâine naan

naan-bread
naans-thickness

tearing-naan-bread

Naan (= pâine, în limba indiană) este mai exact o lipie preparată cu drojdie,
coaptă pe o plită iar apoi unsă cu ghee, o varietate de unt clarifiat. Pâinicile acestea sunt de departe lipiile mele preferate, pe lângă faptul că sunt adorabile, mai sunt și extrem de gustoase și se și prepară ușor, din ingrediente la îndemână. Timpul de preparare propriu-zisă este scurt, amesteci ingredientele, frămânți câteva minute, porționezi, întinzi cu sucitorul și coci. Preparându-se cu drojdie, au nevoie de un anume timp de dospire între pașii enumerați anterior, dar aluatul crește singur, nu trebuie să-i porți tu de grijă. Timpul de așteptare e de o oră și jumătate, chiar două, depinde de temperatura mediului ambiant, dar, crede-mă, merită fiecare minut alocat. Rezultatul e minunat, pâine e aerată, elastică, cu aromă surprinzătoare de unt și semințe de susan rumenite, o pâine situată la linia aceea fină și foarte greu de atins între rustic și sofisticat.

Ingrediente:

  • 300g făină + 35g (pentru frământare)  – 2 căni + ¼ cană
  • 125ml apă “ca de pâine” – 36-40°C        – ½ cană
  • ½ plic drojdie activă uscată (4g)
  • 25g zahăr tos brut                                     – 2 linguri
  • 15 ml lapte                                                  – 1 lingură
  • 4g sare de mare                                         – 1 linguriță
  • 1 ou mic (35g)
  • 30 unt                                                           – 2 linguri
  • 9g susan negru                                           – 1 lingură

naan-ingredients

foamy-yeast-mixture

dough

dough-rising

dough-cut-in-8

triangles-of-dough-into-balls

Mod de preparare:

  1. Într-un bol am amestecat apa, zahărul și drojdia și am lăsat bolul deoparte pentru 15 minute. După cele 15 minute drojdia se activase și amestecul era spumos la suprafață (poză).
  2. Într-un bol încăpător am cernut 300g de făină împreună cu sarea. Am făcut o adâncitură în mijlocul ei și am turnat amestecul de drojdie, oul bătut și laptele. Am amestecat cu o lingură de lemn până am format o minge de aluat.
  3. Am mutat aluatul pe suprafața de lucru pudrată cu făină și l-am frământat timp de 5 minute, pudrându-l cu făină atunci când era prea lipicios. După cele 5 minute de frâmântare aluatul devenise suplu și elastic (poză).
  4. L-am pus înapoi în bol, l-am așezat într-un loc cald, l-am acoperit cu un prosop și l-am lăsat să dospească până când și-a dublat volumul (o oră).
  5. După ce a dospit, l-am readus pe suprafața de lucru pudrată cu făină și l-am frământat pentru a elibera bulele de aer acumulate în interiorul său, după care l-am modelat sub forma unei mingi.
  6. Cu un cuțit ascuțit și pudrat cu făină am împărțit mingea în 8 triunghiuri (am înjumătățit-o, am tăiat în două fiecare jumătate iar apoi am înjumătățit fiecare sfert) (poză).
  7. Am unit două unghiuri ale unui triunghi de aluat și am format, în mâini, o mingiuță. Am procedat la fel și cu celelalte 7 bucăți (poză).
  8. Am așezat mingiuțele pe o tavă tapetată cu hârtie de copt, le-am acoperit cu un prosop curat și le-am lăsat să dospească vreo 30 de minute.
  9. După 30 de minute își dublaseră volumul, așa că am luat câte o minge de aluat, am așezat-o pe un blat tapetat cu făină și am aplatizat-o cu un sucitor.
  10. După ce am aplatizat-o, am presărat niște semințe de susan negru și am întins-o cu sucitorul, pornind din centru și mergând înspre margini, până am obținut o lipie cu grosimea de 0.5 – 0.7cm . Dacă aș fi presărat în momentul acesta semințele de susan, acestea nu ar fi aderat la lipie și ar fi căzut în timpul coacerii.
  11. Am încălzit o tigaie pe foc mediu și am așezat lipia cu fața cu semințele în sus. Am copt-o 2 minute, până când au apărut bulele la suprafață, după care am întors-o și am mai copt-o încă 2 minute. Am procedat la fel și cu celelalte 7 lipii.
  12. Am așezat lipiile pe o farfurie și le-am uns pe fiecare cu unt topit.Sursa de inspirație: www.allrecipes.comflatten-naan
    naan-sesame-seeds
    brushing-with-melted-butter

Mere coapte – umplute cu ovăz și curmale (Vegan)

oatmeal-baked-apples

apple-cores

apples-before-baking

stuffed-apples

Îmi plac tare mult merele coapte. Au gust de nopți răcoroase de toamnă. Și de
foșnitul aproape hipnotic al frunzelor căzute. Și de bruma matinală de octombrie. Au gust de copilărie. Merele coapte sunt delicioase prin simplitatea lor, sunt perfecte prin echilibrul divin între dulceața și aciditatea lor. Merele coapte sunt și cel mai simplu desert din lume, asta dacă nu includem în această categorie Nutella cu pâine (sper că ai înțeles că sunt genul de persoană care consumă Nutella cu pâine, nu pâine cu Nutella), sunt atât de elementare încât și un copil le-ar putea prepara fără prea mari bătăi de cap.

M-am trezit azi dimineață cu un dor nebun de mere coapte, așa că am luat frumușel niște mere roșii dulci-acrișoare (mere locale, cum altfel), le-am scobit cu ajutorul unei noisette, lucru pe care-l puteam executa la fel de bine și cu un cuțit de legume și le-am umplut cu un amestec caramelos și vanilat de fulgi de ovăz, curmale și zahăr brun. Le-am accesorizat cu câte o bucățică de ulei de cocos în stare solidă (și untul nostru clasic ar fi funcționat la fel de bine) și le-am lăsat să se împrieteneacă la cuptor, timp de vreo jumătate bună de ceas. A rezultat o minune de desert!

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 4 mere mari (pentru copt prefer merele noastre roșii-gălbui dulci-acrișoare sau merele verzi de tip Granny Smith)
  • 70g fulgi de ovăz
  • 50g curmale fără sâmburi
  • 2-3 linguri de zahăr brun pudră
  • 1 linguriță extract de vanilie
  • un vârf de cuțit de scorțișoară (eu de regulă folosesc ¼ de linguriță)
  • un vârf de cuțit de sare de mare
  • 1 lingură de ulei de cocos în stare solidă (sau 1 lingură de unt)
  • 4-6 linguri de apă

ingredients

chopping-dates

coring-apples

cored-apples

stuffing

Mod de preparare:

  1. Am preîncălzit cuptorul la 190°C / 375°F (treapta 5).
  2. Am tocat fin curmalele (poză).
  3. Am amestecat curmalele tocate cu fulgii de ovăz, zahărul brun, vanilia, scorțișoara și sarea.
  4. Am scobit merele cu ajutorul unei noisette (instrumentul acela cu care se obțin mingiuțele de pepene), începând cu partea cu codița. Am scos sâmburii și o parte din pulpa mărului, dar am lăsat un perete inferior gros de vreo 2-3 cm, pentru a nu se scurge umplutura în tavă (poză).
  5. Am umplut fiecare măr cu câte 5-6 lingurițe de amestec, presând umplutura în interiorul cavității mărului după primele 3 linguri.
  6. Am luat o tavă ceramică mică și am umplut-o cu un deget de apă (vreo 4 linguri). Am așezat merele umplute în tavă și le-am garnisit cu câte un sfert de lingură de ulei de cocos. Am introdus tava în cuptor și am copt merele (neacoperite) pentru 30 de minute (timpul de coacere depinde de tipul și de dimensiunea mărului). Erau gata când s-au înmuiat iar fulgii de ovăz de la suprafață s-au rumenit.
  7. Le-am servit calde, stropite cu câte o lingură din sucul lăsat de ele în tavă.Sursa de inspirație: www.thekitchn.combaked-apples

    baked-apple

Paste trofie cu pesto de sfeclă coaptă și semințe de dovleac

plating

roasted-beets

beetroot-pesto-trofie

Dacă tot a venit toamna și dârdâi de frig de câteva zile bune, am început să incorporez în rutina culinară și rețete cu caracter autumnal. Și ce-ar fi toamna fără legume? Iubesc din tot sufletul toamna și legumele ei minunate, consistente și pline de aromă. Azi am avut la îndemână câteva sfecle roșii mici și foarte parfumate și m-am gândit să le împrietenesc cu semințe de dovleac (că tot e și sezonul dumnealui) și cu niște Grana Padano rasă și să le transform într-un pesto tomnatic. Zis și făcut! În timp ce sfeclele se coceau cumințele în cuptor, am fiert al dente niște paste. De regulă prefer să le prepar eu, dar acum am apelat la cutia ce stătea de câteva săptămâni, stingheră, pe un raft din cămară. A rezultat un preparat consistent, cu o culoare aproape ireală și un gust diferit, extrem de interesant, bogat, astringent, ușor citric, un gust de octombrie.

Cum pesto alla genovese, varianta originală a celebrului sos, rezonează cu  pastele trofie, eram tare curioasă să descopăr cum comunică pastele în discuție cu pesto-ul de sfeclă. Comunică extraordinar, își șoptesc povești de dragoste! Continuă să citești Paste trofie cu pesto de sfeclă coaptă și semințe de dovleac

Melanzane alla Parmigiana – Vinete cu Parmezan

plating

my-garden

before-baking

baked-dish

Până la vârsta asta n-am reușit să mă dumiresc dacă-mi plac sau nu vinetele. Mă tot împing de la spate să le gătesc, cu atât mai mult cu cât ele chiar provin din grădina mea de verdețuri, o grădină la care m-am recreat muncind și de care-s tare mândră. Pot spune că le înțeleg sensul în salată, chiar și în zacuscă, dar cam aici se termină amiciția noastră. Gustul lor mi se pare cel puțin interesant, dar consistența lor mă enervează teribil. Cu toate acestea, există un preparat pe care îl ador și în cadrul căruia vinetele sunt vedetele. Melanzane alla parmigiana, sau vinete cu parmezan, un fel de lasagne, sau mai degrabă o moussaka, o ștruțo-cămilă de origine italiană, ușor de preparat și extrem de savuroasă. Poate că aciditatea sosului de roșii amplifică gustul vinetelor, sau poate aroma particulară a parmezanului o face. N-am idee, sincer. Lucrul cert este că rezultă un preparat atât de rafinat, un preparat pe care sigur o să-l ții minte mult timp! Continuă să citești Melanzane alla Parmigiana – Vinete cu Parmezan