Supă de roșii cu cârnați și ouă poșate



Supa de roșii cu cârnați și ouă poșate, o supă pe cât de rustică, pe atât de gustoasă. E supa copilăriei mele, e supa dimineților cu „roșu-n gât”, e supa de dinainte de teme și supa zilelor dulci de vacanță. E o supă a contrastelor, sucul de roșii parfumat cu busuioc proaspăt se împletește cu aroma cârnatului afumat, iar geometria perfectă a lășcuțelor de casă întregește frumusețea imperfectă a oului poșat.

Îmi place supa de roșii cu cârnați și ouă poșate pentru că:

  • e pur și simplu delicioasă, e consistentă și parfumată
  • e gata în 30 de minute
  • se prepară, practic, singură
  • presupune vreo 5 ingrediente, toate la-ndemână
  • merge nemaipomenit pe tot parcursul anului

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 500ml suc de roșii (preferabil bulion de casă)
  • 500ml supă de pui
  • 500ml apă
  • 2 șalote (hașme) sau 2 cepe roșii mici
  • 1 ramură de busuioc
  • 4 bucăți de cârnat afumat (60g)
  • 4 ouă proaspete (ouăle proaspete își păstrează mai bine forma în timpul poșării)
  • 40g lășcuțe de casă (sau oricare alt tip de paste mici)
  • ½ – 1 linguriță de zahăr
  • sare și piper după gust

Mod de preparare:

  1. Într-o oală medie am turnat supa de pui și sucul de roșii. Am umplut sticla goală de bulion cu apă și am turnat apa (împreună cu resturile de roșii) în oală. Am pus oala la fiert la foc mare.
  2. Am tăiat bucata de cârnat în 4 bucățele. Am înjumătățit cepele, după care le-am decojit.
  3. Am adăugat bucățile de cârnat, ramura de busuioc, jumătățile de ceapă și zahărul. Când supa a început să fiarbă, am redus focul la minimum și am fiert-o, neacoperită, timp de 25 de minute (până când ceapa s-a înmuiat).
  4. După ce timpul s-a scurs, am luat un ou și l-am spart într-un bol. Cu o lingură de lemn am amestecat în oala cu supă în sens trigonometric (pentru a crea un vârtej) și am adăugat primul ou. Am procedat la fel și cu celelalte 3 ouă.
  5. La final am adăugat pastele și le-am fiert până când s-au ridicat la suprafață (vreo 3 minute).
  6. Am servit supa în boluri, împreună cu ouăle poșate, bucățile de cârnat și șalota.

French Toast din pâine integrală



French Toast (sau Pain Perdu) este un preparat absolut divin. În esență, nu-i nimic altceva decât niște felii de pâine veche de-o zi scufundate într-un amestec de ou și lapte aromat cu scorțișoară, prăjite la foc domol în unt, garnisite cu miere și fructe proaspete și savurate la mic dejun. Prepar aceasă minunăție de fiecare data când mă pricopsesc cu pâine veche pe care parcă nu mă lasă sufletul s-o arunc. Mi se pare fascinat modul în care un ingredient indezirabil, asociat cu alte două trei ingredient banale, se metamorfozează în ceva sublim.

Pentru acest preparat am folosit cam orice tip de pâine, de la cea albă, la cea integrală, focaccia, ciabatta, cozonac, babka sau challah. Cel mai des folosesc pâine integrală veche de două zile, pe care o înmoi într-un amestec de lapte, ou și zahăr brun aromatizat cu vanilie, nucșoară și scorțișoară. Pâinea veche dă preparatului o consistență nemaipomenită; nu-i capăt de țară nici dacă pâinea-i proaspătă, nu-i nevoie să aștepți două zile până când dumneaei catadicsește să se usuce, o poți deshidrata în cuptorul încins timp de vreo 10 minute.

Îmi place French Toast pentru că:

  • e un preparat absolut delicios
  • se prepară în 10 – 15 minute
  • e o modalitate perfectă de a recicla o pâine veche
  • e consistent
  • se prepară din ingrediente accesibile

Ingrediente pentru (2 porții):

  • 4 felii de pâine integrală veche de 1 – 2 zile
  • 2 ouă mari (120g)
  • ½ cană lapte (120ml)
  • 2 linguri zahăr brun (26g)
  • ¼ linguriță scorțișoară
  • 1 linguriță extract de vanilie
  • un vârf de cuțit de nucșoară
  • un vârf de cuțit de sare
  • 2 linguri de unt (30g)

Mod de preparare:

  1. Am tăiat feliile de pâine veche în jumătate (dacă pâinea e  proaspătă, o deshidratez în cuptorul încins la temperatură maximă pentru 10 minute).
  2. Într-un bol încăpător am amestecat cu un tel ouăle împreună cu zahărul, laptele, vanilia, scorțișoara, nucșoara și sarea.
  3. Am luat o tigaie antiaderentă și am topit o lingură de unt (la temperatură medie). Am luat fiecare felie de pâine și am trecut-o prin amestecul de ou, pe o parte și pe cealaltă,  având grijă să elimin excesul.
  4. Am prăjit feliile de pâine la foc medun, timp de 2-3 minute pe fiecare parte, până când s-au rumenit. Le-am scos pe un șervet absorbant și le-am servit calde alături de afine și felii de prune.

Sursa de inspirație: www.food.com

Lășcuțe (paste de casă pătrățele)

Lășcuțele (quadratini / quadrucci – în lb. italiană) sunt pastele adorabile pe care le punea bunica mea (și multe alte bunici din Ardeal) în supă. Lășcuțele sunt niște pătrățele cu latura de un jumătate de centimetru și sunt absolut minunate în supele de pasăre, în cele de roșii sau fasole. Sunt extrem de ușor de făcut, nu necesită decât făină, ou, sare și un strop de timp liber. Un sucitor și un cuțit ascuțit. Doar de atât ai nevoie pentru a le prepara. Eu le usuc peste noapte și, odată deshidratate, mă bucur de ele săptămâni în șir.

Pentru a le prepara folosesc făină albă tip 000, ouă de găină sau rață și sare de Himalaya. Lăscuțele – de altfel pastele în general, sunt absolut delicioase și cu ouă de găină, dar ouăle de rață elevează preparatul. Ouăle de rață sunt mai bogate în grăsimi, ceea ce influențează atât gustul, cât și textura pastelor. Raportat la oul de găină, oul de rață are un gălbenuș mai mare, ceea ce automat face ca aluatul să aibă o culoarea mai vibrantă.

Îmi plac lăscuțele de casă pentru că:

  • sunt minunate în orice supă
  • sunt preparate din ingrediente naturale
  • uscate adecvat și depozitate în pungi de hârtie, se păstrează bine săptămâni în șir
  • sunt mult mai gustoase decât pastele din comerț
  • să n-o mai dăm după vișin, sunt drăgălașe foc

Ingrediente:

  • 200g făină albă tip 000 ( + 50g pentru întins aluatul)
  • 2 ouă mari de găină (2 x 60g) / 2 ouă de rață de dimensiune medie
  • ½ linguriță de sare

Mod de preparare:

  1. Am așezat făina pe blatul de lucru și am creat o adâncitură în mijlocul ei. Am spart ouăle într-un bol și le-am sărat.
  2. Am adăugat ouăle în mijlocul făinii și am început să incorporez făina în oul bătut, cu ajutorul unei furculițe. După ce am incorporat aproape toată făina, m-am apucat de frământat aluatul. L-am frământat viguros, cu podul palmei, până când a devenit neted la suprafață (vreo 10 minute).
  3. Am învelit aluatul în folie transparentă, după care l-am refrigerat timp de 15 minute.
  4. După 15 minute am scos aluatul din frigider și l-am împărțit în 2 bucăți egale (pentru a-mi fi mai ușor să-l întind).
  5. Am format 2 mingi de aluat, pe una am învelit-o în aceeași folie transparentă, după care am refrigerat-o și pe cealaltă minge am așezat-o pe blatul de lucru înfăinat. Am rulat mingea de aluat cu ajutorul unui sucitor, pornind din centru înspre periferie, până am obținut o foaie foarte subțire (poză).
  6. Am pudrat pătura de aluat cu făină, am așezat-o pe un cearceaf curat și am lăsat-o la uscat pentru 30 de minute. Între timp am procedat exact la fel și în cazul celeilalte mingi de aluat (cea din frigider).
  7. După ce prima pătură de aluat s-a uscat, am rulat-o pe sucitor și am înjumătățit-o pe lung (poză). Am lăsat sucitorul deoparte; în momentul acesta aveam în față vreo 5 dreptunghiuri de aluat suprapuse. Am suprapus cele două laturi lungi ale dreptunghiului și am început să tai aluatul în fâșii late de un jumătate de centimetru. Am luat câte 6 – 7 fâșii pe care le-am tăiat de-a latul, tot la o distanță de câte un jumătate de centimetru (poză).
  8. Mi-am pudrat mâinile cu făină și am separat lășcuțele cu ajutorul degetelor.
  9. Am așezat lășcuțele pe un blat de lemn și le-am lăsat la uscat peste noapte. A doua zi le-am așezat în pungi de hârtie și le-am depozitat pe un raft în cămară.





Shakshuka (ouă poșate în sos de roșii)



Shakshuka este un preparat nord-african absolut delicios. Sub acest nume adorabil se ascund niște ouă poșate într-un sos luxuriant de roșii. Shakshuka se servește în general la micul dejun, împreună cu lipii (pita), dar poate fi servit și la prânz sau cină. O tigaie, ulei de măsline, ceapă, ardei, usturoi, chimion și paprika. Sos de roșii. Cinci ouă poșate vreo cinci minute. Frumusețea acestui preparat este faptul că toată poezia se desfășoară într-o singură tigaie, n-ai nevoie de alte oale și ulcele.

Îmi place shakshuka pentru că:

  • e un preparat ușor de făcut, aromat, savuros, sănătos și bogat în proteine
  • e un preparat perfect pentru diminețile de week-end
  • se prepară în vreo 20 de minute
  • se prepară într-o singură tigaie
  • are o rusticitate debordantă

Ingrediente (pentru 2 – 3 porții):

  • 5 – 6 ouă proaspete
  • 2 linguri ulei de măsline
  • 1 ceapă mare (100g)
  • 1 ardei capia (100g)
  • 3 căței de usturoi
  • 1 linguriță semințe de chimion (chimion, nu chimen – sunt două condimente diferite; în lb. engleză: chimion = cumin, chimen = caraway)
  • 1/8 linguriță pudră de chili (sau ½ linguriță pastă harissa)
  • 1 conservă de roșii (400g)
  • 200ml apă
  • 1 linguriță zahăr brun
  • sare și piper după gust

Mod de preparare:

  1. Am tocat ceapa și ardeiul. Am pisat usturoiul.
  2. Am luat o tigaie cu capac și am încins uleiul de măsline la foc mediu. Am adăugat ceapa și am călit-o vreo 5 minute, până când a devenit translucidă. Am adăugat ardeiul și l-am călit vreo 3 minute, până când s-a înmuiat.
  3. Am adăugat usturoiul, paprika și semințele de chimion sfărâmate într-un mojar  și am amestecat timp de 1 minut.
  4. Am adăugat roșiile, am umplut conserva pe jumătate cu apă, am amestecat cu o lingură pentru a aduna reziduurile de roșii din interiorul conservei și am adăugat conținutul în tigaie. Am fiert amestecul din tigaie la foc mediu-mare până când s-a îngroșat (vreo 10 minute).
  5. După ce sosul s-a îngroșat am redus focul la minimum, am asezonat sosul cu zahăr, sare și piper, după care am făcut 6 cuiburi în sos, cu ajutorul unei linguri. În fiecare cuib am așezat cu grijă câte un ou.
  6. Am acoperit tigaia (dacă nu ai un capac pe măsura tigăii, acoper-o cu o tavă) și am poșat ouăle în sosul de roșii timp de 5-6 minute (albușul va fi gătit, iar gălbenușul va fi lichid); chiar dacă le iei de pe foc, ouăle vor continua să se gătească de la căldura reziduală a tigăii.
  7. Le-am așezat în farfurii și le-am servit alături de lipii făcute-n casă (rețeta o găsești aici).

Sursa de inspirație: www.cooking.nytimes.com




Salată de ouă de prepeliță



De o vreme bună experimentez foarte mult în ceea ce privește ouăle de prepeliță, le includ aproape zilnic în meniu, la mic dejun, prânz sau cină, ca aperitiv, fel principal sau desert. Sunt foarte de versatile, sunt nutritive și se mai și gătesc cât ai zice pește.

Salata de ouă de prepeliță e absolut delicioasă. Se prepară în vreo 20 de minute, e extrem de catifelată, grație maionezei făcute în casă și e o veritabilă simfonie de texturi și arome. Nu există termen de comparație între maioneza făcută în casă și cea din comerț, maioneza de casă e mult superioară, atât din punct de vedere nutritiv, cât și al gustului. Drăgălașele ouă de prepeliță, fierte în prealabil vreo 3 minute, se împrietenesc într-un bol cu ceapă verde, tije de țelină, castraveți murați (și ei preparați în casă, bineînțeles). Puțin muștar, pătrunjel, coajă de lămâie și chili. Și un pic de maioneză, sare și piper. O chiflă integrală tăiată-n două. Simplu de tot și bun rău!

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 30 de ouă de prepeliță
  • 2 fire de ceapă verde – 20g
  • 1 tijă de țelină (apio) – 30g
  • 3 castraveți murați (mititei) – 40g
  • 1 lingură de pătrunjel tocat
  • 1 linguriță muștar de Dijon
  • 1/2 – 1 linguriță de coajă rasă de lămâie
  • 1 lingură de suc de lămâie
  • 1/8 – ¼ linguriță de pudră de chili
  • 3 – 4 linguri de maioneză (preferabil făcută-n casă)
  • sare și piper după gust

Mod de preparare:

  1. Am spălat ouăle de prepeliță, le-am așezat într-o oală și le-am acoperit cu apă rece. Am pus oala pe aragaz la foc mediu-mare și am așteptat să dea în clocot. Când a început să fiarbă, am redus focul la minimum și am fiert ouăle timp de 3 minute. Le-am scos într-un bol cu apă rece, le-am lăsat să se răcească timp de vreo 5 minute, după care le-am decojit.
  2. Am tocat fin ceapa verde, tija de țelină, castraveții și pătrunjelul.
  3. Am tocat ouăle fierte și le-am așezat într-un bol. Am adăugat ceapa verde, țelina, castraveții, pătrunjelul, muștarul, sucul de lămâie și maioneza. Am amestecat până la omogenizare.
  4. Am asezonat cu coajă de lămâie, pudră de chili, sare și piper și am amestecat. Am refrigerat salata pentru 15 minute înainte de a o servi.

Sursa de inspirație: www.seriouseats.com

Prăjitură cu nucă de cocos (Torta al Cocco)

Prăjitura aceasta este pur și simplu divină. Are trei componente, toate minunate și toate pe bază de nucă de cocos. Un blat ce se topește în gură, sfidând parcă regulile fizicii (și ale chimiei, pe alocuri), o glazură delicată și un topping de lamele crocante de cocos. E perfectă servită la mic dejun, ca și gustare de după-amiază, alături de ceai sau cafea, sau poate fi servită ca și desert, că doar e o prăjitură.

Îmi place prăjitura cu nucă de cocos pentru că:

  • are gust de cocos, ceea ce pentru mine e întotdeuna un plus
  • are o textură și o consistență extrem de interesante, e incredibil de fragedă și de parfumată
  • nu are făină, prin urmare nu are gluten
  • e gata în 40 de minute
  • Vai! Era să uit! Are gust de cocos!

Ingrediente:

pentru blat:

  • 3 ouă mari
  • 140g zahăr granulat (eu am folosit 70g zahăr alb și 70g zahăr brun)
  • 250g fulgi de nucă de cocos neîndulciți
  • 250ml smântână pentru frișcă 35% grăsime
  • 20g amidon de porumb
  • 5g praf de copt
  • 1 linguriță extract de vanilie
  • ¼ linguriță sare

pentru glazură:

  • 30g cremă / smântână de cocos – partea solidă din conserva cu lapte de cocos
  • 50g zahăr pudră
  • ¼ linguriță extract de vanilie

pentru topping:

  • 3 – 4 linguri de lamele de cocos deshidratate

Mod de preparare:

  1. Am preîncălzit cuptorul la 400°F / 200°C (treapta 6).
  2. Am luat o tavă cu diametrul de 26cm (cu fundul detașabil), am uns-o cu unt și am tapetat-o cu hârtie de copt.
  3. Într-un bol încăpător am mixat ouăle împreună cu zahărul și sarea până când zahărul s-a topit și compoziția și-a dublat volumul.
  4. Am adăugat extractul de vanilie și smântâna pentru frișcă și am amestecat cu o paletă de silicon până la omogenizare.
  5. Într-un alt bol am amestecat ingredientele uscate (fulgii de cocos, amidonul și praful de copt). Am turnat amestecul uscat peste conținutul bolului mare și am continuat să amestec cu paleta până la omogenizare.
  6. Am turnat compoziția în tavă, am nivelat-o și am introdus tava în cuptorul preîncălzit. Am copt prăjitura timp de 10 minute. După 10 minute am redus focul la 350°F / 180°C (treapta 4) și am mai copt prăjitura pentru încă 20 de minute (până când a trecut testul scobitorii).
  7. În timp ce blatul era în cuptor, m-am apucat de glazură. Am amestecat crema de cocos cu zahărul până când a rezultat o glazură fluidă și omogenă, după care am aromatizat-o cu extract de vanilie.
  8. Pentru topping-ul crocant am așezat fulgii de cocos într-o tigaie și i-am rumenit (cu grijă) la foc mare, timp de vreo 3 – 4 minute.
  9. Am scos prăjitura din cuptor, am lăsat-o să se tempereze pentru 5 minute, după care am scos-o din tavă și am așezat-o pe grătar. Am lăsat-o să ajungă la temperatura camerei, după care am glazurat-o și am garnisit-o cu lamele crocante de cocos.




Pere poșate în vin și cremă de mascarpone aromatizată cu apă de flori de portocal



Perele poșate în vin sunt o poveste aparte. Dacă lucrurile simple sunt cele mai sofisticate, atunci perele poșate sunt chintesența acestei idei. Pere, zahăr brun,  vin roșu. Poate și o păstaie de vanilie, un anason stelat și un baton de scorțișoară. N-ai nevoie de mai mult pentru a crea un desert spectaculos, savuros și extrem de rafinat.

Perele poșate sunt foarte versatile. Servite alături de un platou de brânzeturi, complimentează orice masă festivă, oricât de pretențioasă ar fi ea. Servite alături de o bulină de înghețată de vanilie, perele fac deliciul zilelor toride de vară. Dar de data aceasta le-am servit alături de o reducție de vin (vinul în care au fiert perele, bineînțeles) și de o cremă de mascarpone cu miere și apă de flori de portocal. O combinație divină!

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 4 pere mari sau 5 pere de dimensiune medie (eu am folosit varietatea Williams)
  • 200g zahăr brun granulat (brut)  – 1 cană (se poate folosi și zahăr alb tos)
  • 480ml vin roșu demi-sec – 2 căni
  • 480ml apă – 2 căni
  • 1 anason stelat
  • 1 baton de scorțișoară
  • o păstaie de vanilie

Crema de mascarpone:

  • 115g mascarpone (8 linguri)
  • 1 lingură miere
  • ¼ linguriță apă de flori de portocal

Mod de preparare:

  1. Schema pe care o folosesc de fiecare dată e următoarea: pentru fiecare pară folosesc câte ¼ cană de zahăr, 1/2  cană de vin și 1/2 cană de apă.
  2. Într-o oală medie am amestecat vinul împreună cu apa și zahărul și am încălzit lichidul (la foc mare) până când s-a topit zahărul. Am tăiat păstaia de vanilie longitudinal și i-am curățat semințele cu ajutorul unei lingurițe. Am adăugat în amestecul de vin semințele împreună cu cele 2 jumătăți de păstaie de vanilie, anasonul și batonul de scorțișoară.
  3. Între timp m-am ocupate de pere. Le-am decupat 1 cm din bază (pentru a fi stabile în momentul în care le așez pe farfurie) și le-am curățat cu ajutorul unui peeler, având grijă să las codițele intacte. În etapa aceasta se pot îndepărta semințele perelor cu ajutorul unei noisette (exact ca și în cazul acestor mere); eu nu obișnuiesc să le îndepărtez interiorul.
  4. Când lichidul a început să fiarbă am redus focul la minimum, am adăugat perele și le-am acoperit cu un capac din hârtie pergamentată (am decupat un cerc din hârtie de copt cu circumferința mai mare decât cea a oalei și i-am făcut un orificiu în centru).
  5. Am poșat perele pentru 20 – 30 de minute (timpul de gătire depinde de cât sunt de coapte perele), având grijă să le întorc la fiecare 5 minute. După 20 de minute le-am verificat dacă s-au înmuiat, înțepându-le cu un cuțit ascuțit.
  6. Le-am lăsat să se răcească în lichidul de fierbere pentru 1 oră (se pot păstra în lichidul de fierbere, în frigider pentru 1 – 2 zile).
  7. După ce s-au răcit, le-am scos pe un platou și am așezat oala cu amestecul de vin la foc mare. Am fiert amestecul până ce lichidul s-a îngroșat iar volumul său s-a redus la jumătate, cam 30 – 40 de minute.
  8. Între timp am preparat crema de mascarpone, amestecând brânza cu mierea și apa de flori de portocal.
  9. Am așezat perele pe farfurii și am turnat câte 2-3 linguri de reducție de vin peste pere (sosul rămas îl refrigerez până la o săptămână și îl servesc alături de înghețată, choux a la creme sau brownies). Am așezat câte 2 linguri de cremă de mascarpone și am decorat farfuriile cu afine.





Salată de varză cu piept de rață afumat, portocale și caise



Salata de varză cu piept de rață e o salată cel puțin interesantă, dacă nu nemaipomenită. E interesantă din punct de vedere cromatic, vizual, olfactiv, auditiv, și nu în ultimul rând, gustativ. Îți încântă simțurile prin texturi contrastante, arome previzibil de imprevizibile și culori calde. Panglici crocante de varză îmbrăcate în ulei de măsline și oțet de mere, alune de pădure coapte, felii suculente de portocale roșii, fâșii parfumate de caise și felii sărate de pastramă de rață. Cam asta-i povestea salatei.

Îmi place salata de varză cu piept de rață afumat, portocale și caise pentru că:

  • e savuroasă, e de-o complexitate extrem de firească, e sărată, dulce, acră și amară
  • e minunată în lunile reci
  • e consistentă
  • se prepară în 15 minute și se consumă pe nerăsuflate
  • e un preparat atractiv care pare mult mai sofisticat decât e el în realitate

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 350g varză albă
  • 2 portocale roșii
  • 100g caise confiate
  • 70g alune de pădure
  • 4 linguri ulei de măsline extra-virgin (60ml)
  • 1 lingură oțet de mere (15ml)
  • 40g pastramă din piept de rață (de multe ori am înlocuit pastrama cu piept de rață gătit după rețeta aceasta)
  • sare și piper după gust


Mod de preparare:

  1. Am tocat varza în fâșii subțiri (aveam 300g de varză tocată).
  2. Am luat un bol pentru salată și am amestecat în el uleiul cu oțetul până la omogenizare. Peste dressing am adăugat varza tocată și am amestecat pentru a distribui uniform dressing-ul.
  3. Într-o tigaie am rumenit alunele de pădure la foc mediu-mare, timp de vreo 5 minute. Le-am lăsat deoparte pentru a se răci, după care le-am înlăturat pielițele cu degetele.
  4. Am decupat feliile de portocală în felul următor. Am decupat baza și vârful portocalei, obținând două capace late de un deget. Am așezat portocala cu baza pe fundul de lemn și am decojit-o de jur împrejur, înlăturând atât coaja portocalei cât și membrana ei albă. După ce am decojit portocala, am așezat-o pe o parte, fixând bazele între degete. Am decupat fiecare felie de portocală, ghidându-mă după membrane (poză).
  5. Am așezat în bol feliile de portocală, panglicile de caisă și alunele de pădure zdrobite. Am amestecat ingredientele cu ajutorul a două linguri și am păstrat salata în frigider până în momentul servirii.
  6. Înainte de a o servi am așezat salata în farfurii, am garnisit-o cu felii de pastramă de rață și am asezonat-o cu sare și piper.


Sursa de inspirație: Barilla Academy – Salads

Ciocolată caldă

Iubesc ciocolata. O iubesc în orice stare de agregare, în orice varietate de culoare sau combinație de arome. Și o iubesc și mai mult dacă afară-i un ger năprasnic, iar ea e aburindă, cremoasă și aromată, garnisită cu pudră de cacao amăruie și nalbe catifelate.

Îmi place ciocolata caldă pentru că:

  • e dulce – amăruie, cu note subtile de vanilie și cafea
  • e cremoasă, catifelată și decadentă
  • e gata în nici 10 minute
  • îmi încălzește și trupul și sufletul
  • îmi amintește de copilărie

Ingrediente (pentru 2 porții):

  • 1 + ½ lingură de pudră de cacao (12g)
  • 1 – 2 linguri zahăr brun (15 – 30g)
  • 1 + ½ cană de lapte integral (360ml)
  • 100g ciocolată dulce – amăruie (eu folosesc Milka Extra Cacao)
  • ¼ linguriță pudră de cafea solubilă
  • ¼ linguriță extract de vanilie
  • 1/8 linguriță sare de mare

pentru servire:

  •  ¼ linguriță pudră de cacao
  • nalbe (marshmallows)



Mod de preparare:

  1. Am pus apa la fiert într-o oală medie, la foc mediu-mare. Când apa a început să fiarbă, am adăugat pudra de cacao (cernută) și cafeaua solubilă și am amestecat cu un tel timp de vreo 2 minute, până când pudra de cacao s-a dizolvat.
  2. Am adăugat zahărul și laptele, am redus focul (la mic-mediu) și am așteptat ca laptele să se înfierbânte. Am adăugat pătrățelele de ciocolată și am continuat să amestec cu telul timp de 3 – 5 minute, până când ciocolata s-a topit iar amestecul a devenit cremos și omogen.
  3. Am luat oala de pe foc și am asezonat ciocolata cu sare și extract de vanilie.
  4. Am turnat ciocolata caldă în două căni și am savurat-o cu nalbe și pudră de cacao ninsă peste cană.Sursa de inspirație: www.bonappetit.com


Ouă scoțiene

 



Ouăle scoțiene nu sunt nimic altceva decât niște ouă fierte învelite într-un strat de cârnați, date prin pesmet, iar apoi gătite. Pentru acest preparat, mie-mi place să folosesc ouă de prepeliță, în felul acesta mingile de cârnați vor fi mititele, dar la fel de bine se pot folosi și ouă de găină sau rață. Ouăle scoțiene se pot servi atât calde (fel principal, alături de orez, paste sau legume), cât și reci (aperitiv). Eu prefer să le servesc ca și aperitiv rece pentru că nu sunt numai delicioase, ci și drăgălașe foc.

Tot secretul acestui preparat (evident, din punctul meu de vedere) e ca ouăle de prepeliță să fie fierte nu mai mult de 2 minute și jumătate, pentru ca gălbenușul să rămână semi-lichid, catifelat și onctuos și să curgă atunci când tai ouăle scoțiene în jumătate.

Îmi plac ouăle scoțiene pentru că:

  • sunt extrem de ușor de preparat, fiind gata în mai puțin de jumătate de oră
  • sunt delicioase și aromate
  • contrastul dintre crusta crocantă și miezul onctuos e pur și simplu divin
  • sunt adorabile
  • sunt consistente

Ingrediente (pentru 6 porții):

  • 12 ouă de prepeliță
  • 300g cârnați cruzi (eu am folosit cârnați de casă)
  • 2 linguri de pătrunjel tocat
  • 1/3 cană de parmezan ras (30 – 35g)
  • 2 ouă de găină
  • ½ cană de pesmet (60g)
  • ¼ linguriță sare și 1/8 linguriță piper măcinat

Mod de preparare:

  1. Am spălat ouăle de prepeliță. Am umplut o oală (medie) cu apă, am așezat-o  pe aragaz la foc mare și am așteptat să dea în clocot. Când a început apa să fiarbă, am așezat ouăle în apă și le-am fiert timp de 2 minute și jumătate. Le-am scos într-un bol cu apă rece, le-am lăsat deoparte pentru 5 minute, după care le-am decojit.
  2. Între timp am înlăturat membrana cârnaților și am împărțit carnea în 12 mingiuțe. Am tocat fin pătrunjelul (poză).
  3. După cele 5 minute am decojit cu mare grijă ouăle.
  4. Mi-am umezit mâinile, am luat câte o mingiuță de carne, am aplatizat-o cu ajutorul degetelor, am presărat pătrujel tocat și am așezat un ou fiert (poză). Am unit capetele chiftelei, având grijă să sigilez bine marginile, după care i-am dat o formă rotundă (poză).
  5. Am luat 3 boluri. În primul am așezat parmezanul, în al doilea am bătut cele 2 ouă de găină, după care le-am asezonat cu sare și piper, iar în al treilea bol am așezat pesmetul.
  6. Am dat ouăle scoțiene prin parmezan, având grijă să scutur excesul de brânză, apoi prin amestecul de ou, după care prin pesmet. Le-am mai trecut încă o dată prin ou și prin pesmet (parmezan, ou, pesmet, ou, pesmet).
  7. Le-am prăjit în baie de ulei (preîncălzit la 175°C) pentru 5 minute, până când crusta s-a rumenit frumos, după care le-am scos pe o farfurie tapetată cu un șervet de hârtie.
  8. Le-am servit alături de legume crude (roșii cherry, castraveți și măsline).