Ouă de prepeliță rumenite la grill cu susan dulce-sărat

Ouă de prepeliță marinate în sos de soia, rumenite pe grătar, servite alături de o pudră de susan, sare și zahăr brun – cel mai bun aperitiv cu ouă de prepeliță pe care l-am preparat vreodată. Având în vedere curiozitatea mea gastronomică sâcâitoare și faptul că nu duc niciodată lipsă de ouă de prepeliță, extrem de des decopăr preparate noi, pe care le includ în dietă doar dacă sunt într-adevăr memorabile. Această rețetă cu ouă de prepeliță satisface cu brio această condiție. Pe lângă faptul că sunt aspectuoase, sunt și incredibil de aromate, iar tehnica lor de preparare nu-i deloc complicată.

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 24 ouă de prepeliță
  • 2 linguri sos de soia
  • 1 lingură ulei de măsline
  • 1 lingură semințe de susan
  • 1/4 linguriță sare
  • 1/4 linguriță zahăr Muscovado
  • 1/8 linguriță pudră de chili

Mod de preparare:

  1. Am umplut cu apă o oală pentru sosuri, am acoperit oala cu un capac și am pus apa la fiert. Când apa a început să fiarbă, am adăugat ouăle de prepeliță și am fiert ouăle timp de 2 minute (pentru a păstra gălbenușul lichid). Le-am scos într-un bol cu apă rece (cu gheață), le-am lăsat să se tempereze timp de vreo 5 minute, după care le-am decojit cu grijă.
  2. Am luat o pungă și am preparat în ea marinada, amestecând sosul de soia cu uleiul de măsline. Am sigilat punga și am agitat-o până când ingredientele s-au omogenizat.
  3. Am clătit ouăle de prepeliță, le-am strecurat și le-am așezat în pungă. Am sigilat punga, am agitat conținutul pentru a distribui marinada uniform, după care am lăsat ouăle deoparte pentru 30 de minute.
  4. Între timp am rumenit semințele de susan într-o tigaie de fontă. Le-am lăsat să se răcească, după care le-am așezat într-un mojar alături de sare, zahăr și chili. Am măcinat semințele în mojar până când am obținut un amestec grunjos.
  5. Am încălzit o tigaie grill la foc mediu mare. Am strecurat ouăle de prepeliță (pentru a elimina marinada), le-am așezat pe grătarul încins și le-am rumenit timp de 20 -30 de secunde. După ce s-au rumenit, le-am întors cu o spatulă pentru a prinde culoare pe toate părțile.
  6. Am așezat ouăle pe un platou și le-am servit calde, pudrate generos cu amestecul de susan.

Sursa de inspirație: www.ottolenghi.co.uk








Oțet infuzat cu fructe de cătină

 

Fructele de cătină, acele mici nestemate de un portocaliu hipnotic, aduc o vastă paletă de beneficii oraganismului. Cătina este o sursă excelentă de vitamine (A, C, K, complex B), conține minerale, oligoelemente, aminoacizi și acizi grași polinesaturați, având efecte antibiotice, imunostimulatorii și antiinflamatorii.

În sezon, metodele mele preferate de a o introduce în dietă sunt smoothie-urile sau tartele cu mere și cătină. Dar pentru a mă bucura de proprietățile ei o perioadă îndelungată, o conserv în oțet (în general folosesc oțet de mere), pe care îl folosesc la asezonarea diverselor preparate, de la simple salate, la hummus, paste sau tocănițe de legume. În felul acesta mă  bucur atât de aroma minunată a cătinei, cât și de beneficiile ei.

Ingrediente:

  • oțet de mere 5%
  • 100 – 150g fructe de cătină

Mod de preparare:

  1. Am selectat boabele sănătoase de cătină. Le-am așezat într-un bol mare și le-am splălat în 3 – 4 ape. Le-am așezat într-o strecurătoare și am lăsat apa să se scurgă natural.
  2. Le-am așezat pe o farfurie tapetată cu un șervet și le-am lăsat la zvântat pentru 2 – 3 ore.
  3. Am preîncălzit cuptorul 180C / 350F (treapta 4). După ce boabele de cătină erau uscate, am sterilizat un borcan 750de ml.
  4. Eu am avut un borcan cu închidere ermetică și garnitură de cauciuc, așa că am îndepărtat garnitura borcanului. Am spălat foarte bine atât borcanul cât și garnitura cu apă și detergent, după care l-am așezat (încă umed) pe o tavă și l-am introdus în cuptorul preîncălzit timp de 15 minute.
  5. După 15 minute am scos borcanul din cuptor și l-am lăsat deoparte să se răcească.
  6. Am luat o oală de sosuri și am umplut-o cu vreo 2 degete de apă. Când apa a început să fiarbă, am adăugat garnitura de cauciuc, am redus focul la minimum și am fiert-o timp de 1 minut. După 1 minut am scos garnitura și am așezat-o pe un șervet.
  7. I-am reatașat garnitura borcanului și am așezat cătina în el.
  8. Am turnat oțetul într-o oală de sosuri și l-am adus până în punctul de fierbere, după care l-am lăsat să se tempereze pentru 5 minute. Am turnat oțetul peste cătină și am închis borcanul.
  9. L-am depozitat în cămară și l-am lăsat la infuzat timp de 3 – 4 săptămâni.Sursa de inspirație: www.seabuckthorninsider.com

Smochine cu brânză de capră și prosciutto


Ce faci atunci când primești în dar cele mai frumoase smochine din lume? Te minunezi pe ele vreo jumătate de ceas, le faci câteva poze, le tragi la patru ace (adicătelea le umpli cu brânză de capră și le învelești în prosciutto), după care le savurezi pe nerăsuflate.

Dintotdeauna am adorat combinația dulce-sărat, așa că rețeta aceasta este chintesența acestei asocieri. Smochinele dulci și parfumate se potrivesc de minune cu prosciutto sărat și afumat, în timp ce aciditatea brânzei de capră contrabalansează dulceața fructelor. Rezultă din toată povestea asta un aperitiv de zile mari, o nebunie delicioasă, elegantă și parfumată.

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 4 smochine coapte
  • 40g brânză de capră
  • 2 felii de prosciutto
  • 1 lingură reducție oțet baslamic

Mod de preparare:

  1. Am preîncălzit cuptorul la 180°C / 350°F (treapta 4).
  2. Am spălat smochinele și le-am șters cu un șervet de bucătărie. Le-am îndepărtat codițele și le-am tăiat în cruce, de sus în jos, având grijă să las treimea de la bază intactă.
  3. Am sfărâmat brânza și am distribuit-o egal în cavitățile celor 4 smochine.
  4. Am înjumătățit feliile de prosciutto pe lung și am învelit fiecare smochină cu câte o jumătate de felie de prosciutto.
  5. Am fixat felia de prosciutto cu câte o scobitoare.
  6. Am așezat smochinele într-o tavă tapetată cu hârtie pergamentată și le-am introdus în cuptor pentru 20 de minute.
  7. După ce s-au copt, le-am lăsat să se tempereze timp de vreo 10 minute, după care le-am servit ca și aperitiv, stropite cu reducție de oțet balsamic.

Spaghetti din zucchini cu sos marinara – Zoodles alla Marinara (Raw Vegan)



Pastele acestea sunt minunate din patru motive mari și late (hop și rima):

  1. sunt un deliciu raw vegan, adică se prepară fără cuptor / grill / mașină de gătit, un detaliu binevenit pe canicula aceasta care încă nu dă semne de astâmpărare
  2. nefiind preparate termic, sunt o metodă excelentă de a introduce nutrienți în dietă
  3. toată treaba, de la culesul roșiei, până la așezarea nelipsitei frunze de busuioc nu durează mai mult de 15 minute
  4. august fiind, s-au copt și roșiile de grădină care dau preparatului o savoare aparte

Spiralizatorul de legume își face treaba absolut ireproșabil și ușurează munca teribil, dar dacă ai un pic de timp liber la dispoziție, el poate fi înlocuit cu un fund de lemn și un cuțit ascuțit. Dovlecelul se taie în felii late de jumătate de centimetru, după care fiecare felie se taie pe lung, în tăiței cu lățimea tot de o jumătate de centimetru. Nu spun că nu-i o treabă laborioasă, dar lipsa spiralizatorului nu m-a împiedicat niciodată să mă bucur de spaghetti de zucchini proaspete, delicioase și sănătoase. Continuă să citești Spaghetti din zucchini cu sos marinara – Zoodles alla Marinara (Raw Vegan)

Farfalle Caprese

Această minunată salată de paste cu roșii, mozzarella și busuioc e gata într-un sfert de oră. Pe ceas! E consistentă, e colorată și e plină de arome îndrăznețe! E salata mea preferată, fără doar și poate și o prepar din Cretacic, adică din clasa a II-a, ca să fiu mai precisă. E perfectă atât pentru prânz, cât și pentru cină și e minunată la o ieșire la iarbă verde.

Pentru această salată am folosit boconicini de mozzarella și roșii cherry culese din propria-mi grădină cu legume, pe care le-am aromatizat cu frunze de busuioc proaspăt și reducție de oțet balsamic preparată-n în casă. M-am orientat înspre farfalle de data aceasta (dar la fel de bine se pot folosi penne, fusilli sau rigatoni) pe care le-am asezonat cu șalotă tocată fin. Deși nu-i văd rostul cepei în salata Caprese clasică, atunci când o prepar în varianta cu paste, adaug de fiecare dată ceapă roșie sau șalotă. Asezonează pastele în mod discret, fără să copleșească restul ingredientelor. Continuă să citești Farfalle Caprese

Frittata din ouă de rață cu zucchini și parmezan



Frittata din ouă de rață cu zucchini e răspunsul la întrebarea “oare ce pot eu găti pentru cină în 20 de minute și din nimic?”. Frittata se prepară extrem de simplu, include 4 – 5 ingrediente și o tigaie antiaderentă (cea de fontă își face treaba impecabil). E un preparat consistent, cremos, plin de aromă și aproape că se prepară singur. Îmi place să împrietenesc frittata cu un colț de pâine cu coaja groasă și cu o porție zdravănă de salată cu legume de prin grădină și uite-așa obțin o cină vegetariană de te lingi pe degete.

Ouăle de rață au un conținut mare de grăsimi, ceea ce le face absolut delicioase, dar pe lângă aportul crescut de acizi grași esențiali omega 3, aceastea au și o cantitate mai mare de colesterol comparativ cu ouăle de găină, iar acest lucru nu le recomandă spre a fi consumate zilnic. Pe de altă parte, ouăle de rață aduc un aport crescut de complex de vitamine B, vitamin A, seleniu și fosfor. Consumate în cantități limitate, ouăle de rață nu sunt numai delicioase, ci și nutritive. Continuă să citești Frittata din ouă de rață cu zucchini și parmezan

Salată de linte cu pepene verde și porumb copt (vegan / de post)



Rar mi-a fost dat să mă intersectez cu o salată atât de interesantă. E o salată aparte, atât prin combinații de gusturi, cât și prin asocieri de culori și texturi. E o salată simplă în aparență, preparată din 5 ingrediente, toate necostisitoare și toate de sezon. Porumbul copt, dulce și aromat, pepene verde zemos și parfumat, linte consistentă și aproape cremoasă. Trei ingrediente cu personalitate, a căror arome parcă se amplifică sub ploaia de chives tocat și zeamă de lime.

E consistentă, grație proteinelor furnizate de linte, așa că e absolut perfectă servită la prânz, cină, sau la iarbă verde și e o idee genială de a recicla pepenele verde care se tot trage în frigider de vreo două zile bună, fără să-i acorde cineva atenție. Salata aceasta e o nebunie curată! Continuă să citești Salată de linte cu pepene verde și porumb copt (vegan / de post)

Limonadă cu pepene roșu (raw vegan)

Pe căldura aceasta, minunăția asta de limonadă cu gust de vară merge fix ca o mănușă (pun intended!). Răcorește teribil, hidratează nemaipomenit și îndulcește exact atât cât trebuie. Nici nu știu ce-mi place cel mai mult la ea. Poate culoare hipnotică. Sau aroma inconfundabilă de pepene roșu. Sau poate faptul că e gata în câteva minuțele.

Mare parte din dulceața limonadei e asigurată de pepenele roșu. Dacă nimeresc un bostan extra-copt și extra-dulce, de multe ori nici nu mai adaug edulcolant. Eu o prepar raw vegan, așa că dacă pepenele nu mi se pare suficient de dulce, îndulcesc limonada cu puțin sirop de arțar, dar la fel de bine se poate îndulci cu zahăr sau miere. La final o servesc în borcane mari, umplute cu gheață și frunze de mentă, pentru un plus de prospețime și o savurez tolănită la umbra copacului din grădină. Continuă să citești Limonadă cu pepene roșu (raw vegan)

Ouă de prepeliță cu sos de usturoi și iaurt grecesc



De când cu adorabila mea fermă de păsări, am ocazia să testez zilnic rețete cu ouă. Ne bucurăm de ouă de găină, rață, gâscă, bibilică, prepeliță, iar dacă am omis vreo drăgălașă lighioană înaripată din enumerație, să-mi fie cu iertare. Așa că treaba-i relativ simplă: noi le oferim lor iubire (și porumb) și ele ne oferă nouă ouă. Am observat că cel mai des mă îndrept înspre ouăle de prepeliță, iar alegerea nu-i justificată atât prin valoarea lor nutritivă, cât prin faptul că se gătesc extrem de repede. Și în plus îmi place să le devorez întregi și să-mi imaginez că ele au dimesiune normală iar eu sunt un gigant, dar asta e o cu totul altă poveste.

Rețeta mea preferată de ouă de prepeliță este și cea mai simplă rețetă pe care o prepar. E delicioasă și e gata în nici 15 minute. Fierb ouăle timp de 3 minute, le decojesc și le servesc alături de un sos catifelat de usturoi și iaurt grecesc. Nu știu ce anume le face perfecte. Poate simplitatea sosului care permite ouălor să strălucească. Poate prepararea sosului care îmi amintește de grația cu care învârtea bunica mea în maioneză. Sau poate dansul bucății de pâine frânte-n sosul galben citrin. Pur și simplu nu știu. Continuă să citești Ouă de prepeliță cu sos de usturoi și iaurt grecesc

Cartofi Hasselback (vegan / de post)



Îmi plac foarte mult cartofii, sub orice formă și în orice combinație. De la cartofi albi, la cei dulci sau mov, de la salată, rösti sau piure de cartofi, la cartofi natur, prăjiți sau copți. Însă pentru acele momente în care nu mă pot decide dacă mi-e poftă pe cartofi piure sau pe cei prăjiți, există delicioșii cartofi Hasselback. Această rețetă nordică reunește textura crocantă a cartofilor prăjiți cu consistența onctuasă a piureului. Aceste evantaie din cartof, pe lângă faptul că sunt frumușele foc, mai sunt și gustoase și sănătoase.

Tehnica lor de pregătire este una foarte simplă, cartofii se crestează în felii paralele, se ung cu unt, după care se rumenesc în cuptor. Pentru a-mi ușura munca, prefer să așez cartoful într-o lingură mare pe care să o sprijin pe o rolă de hârtie (poză). Marginile lingurii îmi vor ghida tăieturile și nu-mi vor permite să secționez cartoful în bucăți. Am vrut ca rețeta să fie una vegană și să o pot consuma și pe perioada postului, așa că am înlocuit untul cu ulei de măsline; pentru a mima gustul complex dat de unt, am împănat cartofii cu felii subțiri de usturoi și frunze de cimbru. Rezultatul a fost unul (muuuuult) mai mult decât satisfăcător! Continuă să citești Cartofi Hasselback (vegan / de post)