Ouă de prepeliță cu sos de usturoi și iaurt grecesc



De când cu adorabila mea fermă de păsări, am ocazia să testez zilnic rețete cu ouă. Ne bucurăm de ouă de găină, rață, gâscă, bibilică, prepeliță, iar dacă am omis vreo drăgălașă lighioană înaripată din enumerație, să-mi fie cu iertare. Așa că treaba-i relativ simplă: noi le oferim lor iubire (și porumb) și ele ne oferă nouă ouă. Am observat că cel mai des mă îndrept înspre ouăle de prepeliță, iar alegerea nu-i justificată atât prin valoarea lor nutritivă, cât prin faptul că se gătesc extrem de repede. Și în plus îmi place să le devorez întregi și să-mi imaginez că ele au dimesiune normală iar eu sunt un gigant, dar asta e o cu totul altă poveste.

Rețeta mea preferată de ouă de prepeliță este și cea mai simplă rețetă pe care o prepar. E delicioasă și e gata în nici 15 minute. Fierb ouăle timp de 3 minute, le decojesc și le servesc alături de un sos catifelat de usturoi și iaurt grecesc. Nu știu ce anume le face perfecte. Poate simplitatea sosului care permite ouălor să strălucească. Poate prepararea sosului care îmi amintește de grația cu care învârtea bunica mea în maioneză. Sau poate dansul bucății de pâine frânte-n sosul galben citrin. Pur și simplu nu știu.

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 24 ouă de prepeliță
  • 2 linguri sos aïoli (rețeta mai jos)
  • 2 linguri iaurt grecesc
  • 1 lingură fulgi de midgale

pentru sosul aïoli :

  • 1 gălbenuș de ou
  • 1 linguriță muștar de Dijon
  • 120ml ulei de măsline
  • 1 linguriță apă caldă
  • 1 lingură suc de lămâie
  • 1 cățel de usturoi
  • 1/8 linguriță piper alb
  • ¼ – ½ linguriță sare

Pentru această rețetă folosesc jumătate (2 – 3 linguri) din cantitatea de sos aïoli care rezultă din ingredintele enumerate mai sus.

Mod de preparare:

  1. Am spălat ouăle de prepeliță, le-am așezat într-o oală și le-am acoperit cu apă rece. Am pus oala pe aragaz la foc mediu-mare și am așteptat să dea în clocot. Când a început să fiarbă, am redus focul la minimum și am fiert ouăle timp de 3 minute. Le-am scos într-un bol cu apă rece, le-am lăsat să se răcească timp de vreo 5 minute, după care le-am decojit.
  2. Intre timp am preparat sosul. Într-un bol am amestecat gălbenușul cu muștarul, prin mișcări circulare și într-un singur sens, folosindu-mă de un tel.
  3. Am adăugat câte o linguriță de ulei de măsline, amestecând încontinuu până ce am rămas cu o singură lingură de ulei.
  4. Folosindu-mă de un mojar, am pisat usturoiul împreună cu sarea, piperul și lingura de ulei rămasă.
  5. Am adăugat peste amestecul de ou usturoiul pisat, lingurița de apă și lingura de suc de lămâie și am amestecat până când am obținut un sos omogen.
  6. Am luat jumătate din cantitatea de sos aïoli și am amestecat-o cu aceeași cantitate de iaurt grecesc. Am asezonat cu sare și piper.
  7. Am așezat sosul pe fundul unui platou, am așezat ouăle în sos și le-am garnisit cu fulgii de migdale (pe care i-am rumenit într-o tigaie în prealabil). Am servit ouăle alături de chifle rapide făcute în casă (după rețeta aceasta).

 

 

 

 

Tahini (pastă de susan)



Tahini este o pastă de susan indispensabilă în bucătăria orientală. Este un sos catifelat, fluid, cu o aromă plăcută de susan. Tahini poate fi achiziționat din magazinele cu specific oriental, dar poate fi preparat și în casă, cea de-a doua variantă fiind mult mai puțin costisitoare. Tahini se prepară din 3 ingrediente: semințe de susan, ulei vegetal și sare. Semințele de susan se prăjesc într-o tigaie, atât cât să devină discret aurii și parfumate, după care se sfărâmă într-un robot de bucătărie (sau într-un mojar, asta dacă ești iubitor de sporturi extreme, bineînțeles) . După măcinare se adaugă câteva linguri de ulei, care tranformă semințele într-o emulsie galben-aurie, parfumată și mătăsoasă.

Eu mă bucur zilnic de gustul minunat al acestui preparat. Îl folosesc la humus, baba ganoush, ca dressing pentru salate sau legume fierte, alături de preparate din carne sau pur și simplu întins pe pâine proaspătă, alături de chives, lime și fulgi de chili. Pe lângă savoarea pe care o dă preparatelor, tahini aduce și un aport considerabil de nutrienți (proteine, grăsimi nesaturate, calciu, complex de vit B). Tahini e pur și simplu divin și dacă nu ai avut până acum ocazia să te convingi, te încurajez din tot sufletul să o faci!

Ingrediente (pentru 150g de tahini):

  • 140g semințe de susan decorticat
  • 2-3 linguri de ulei vegetal cu gust neutru (rapiță, floarea-soarelui sau un ulei de măsline mai lejer)
  • ¼ linguriță sare de mare

Mod de preparare:

  1. Am așezat semințele de susan într-o tigaie de fontă și le-am prăjit ușor, la foc mediu, amestecând încontinuu cu o lingură de lemn. Le-am ținut pe foc până când au devenit aurii și parfumate (cam 3 – 4 minute). Rumenirea lor excesivă dă un gust amar pastei de susan.
  2. Am luat tigaia de pe foc și am așezat semințele în vasul robotului de bucătărie. Le-am lăsat deoparte pentru vreo 5 minute, cât să se răcească.
  3. După ce s-au răcit am pornit robotul și le-am măcinat până aveau consistența nisipului umed (procesul a durat cam 4 – 5 minute, timpul variază în funcție de puterea aparatului).
  4. După ce le-am măcinat, am adăugat prima lingură de ulei. Am continuat să mixez, adăugând și restul uleiului, până când sosul a devenit fluid și omogen.
  5. L-am așezat într-un borcan cu capac și l-am refrigerat. Tahini rezistă în frigider până patru săptămâni.
  6. Eu l-am servit alături de franzelă făcută-n casă, stropit din belșug cu suc de lime, fulgi de chili și chives.

Sos de chili dulce-acrișor (vegan / de post)

sweet-sour-chili-sauce

chili

chili-sauce-jars

Sosul de chili e o chestie divină! E un sos vegan, adică de post, dulce-acrișor, care se prepară din patru ingrediente (chili, oțet de mere, zahăr și usturoi), toate sănătoase și toate accesibile. Sosul acesta are capacitatea de a transforma orice fel de mâncare în ceva sublim. E delicios cu legume sau brânzeturi, cu preparate din carne, cu omlete sau pâine cu ou, cu paste, cu orez, în burgeri sau sandwich-uri. Atât de mult îmi place de dumnealui, încât aș fi în stare să-l sevesc și cu tort de ciocolată, tarte de fructe sau cu te miri ce alte deserturi, atât doar că mă descurajează usturoiul din compoziție.

E un sos dens, are consistența unei dulceți de fructe, iar culoarea este una vibrantă. E dulce-acrișor, parfumat, aromat și picant. Se prepară extrem de rapid, iar ținut în frigider, rezistă până la două luni. Teoretic. Practic, o să termini ditamai borcanul în maxim 2 săptămâni. Pe cuvânt! Sosul de chili e o minunăție!

Ingrediente:

  • 500g de ardei iute
  • 1 cană zahăr brun granulat (se poate înlocui cu zahăr alb) – 200g
  • ¾ cană oțet de mere (5%) – 180ml
  • 3 căței de usturoiingredients

deseed

chopped-chili

Mod de preparare:

  1. Am spălat ardeii și le-am îndepărtat cotoarele. Am luat o pereche de mănuși menajere (pentru a-mi proteja mâinile), i-am înjumătățit pe lung și le-am scos sâmburii și nervurile (poză). Am păstrat o linguriță de semințe pentru a face sosul și mai picant.
  2. Am tocat ardeii în bucăți și i-am așezat în vasul unui robot de bucătărie. Am zdrobit cățeii de usturoi cu latul lamei cuțitului. I-am decojit și le-am eliminat inimile (porțiunea din mijloc).
  3. Am măcinat ardeiul împreună cu usturoiul (poză).
  4. Într-o oală de sosuri am amestecat zahărul împreună cu oțetul. Am pus amestecul la fiert și în momentul în care zahărul s-a topit, am adăugat ardeii măcinați. Am fiert sosul la foc mic-mediu pentru 30 de minute, până când și-a redus volumul la jumătate.
  5. L-am lăsat să se tempereze pentru 5 minute, după care l-am turnat într-un borcan cu închidere ermetică. După ce s-a răcit, l-am refrigerat.
    Sursa de inspirație: www.youtube.comground-chili

    sauce

    chili-sauce

Pulpe de cocoș în sos de vin și salvie

rooster-plating

braised-rooster

thick-sauce

Cocoșul, ca pilon de bază al unei gospodării, are o viață extrem de activă, fertilizează ouăle, menține ordinea socială, mă aleargă pe mine când mi-e lumea mai dragă  își apără familia de eventualii prădători, așa că toată sumedenia aceasta de activități trebuie să fie susținută de o masă muculară extrem de puternică. După prepararea termică, această masă musculară atât de necesară îndepliniriii atribuțiilor zilnice, devine (de cele mai multe ori) o experiență ațoasă și înecăcioasă. Bref, o experiență neplăcută. Pentru a frăgezi carnea și pentru a o face să devină suculentă, eu aplez la 2 trucuri:

  1. Las carnea la maturat în frigider pentru un interval de 2-4 zile. Trucul acesta l-am învățat de la bunica mea și îl aplic (cu succes) de fiecare dată. Șterg bine cocoșul, îl învelesc în hârtie pergamentată, îl depozitez pe un raft al frigiderului pe care nu-l accesez foarte des, pentru a nu deranja carnea împachetată și o scot din frigider cu o oră înainte de a o prepara (pentru a ajunge la temperatura camerei). Spre deosebire de folia de plastic, hârtia pergamentată lasă carnea să respire și să se frăgezească în voie.
  2. O gătesc lent, la temperatură joasă. O sigilez în tigaie, doar cât să-i dau culoare, o sting cu vin, o acopăr de jumătate cu supă, acopăr tigaia cu un capac și las cocoșul să se gătească timp de o oră, având grijă să stropesc carnea cu sucurile din tigaie din 15 în 15 minute. În mod evident, cu cât cocoșul este mai înaintat în vârstă, cu atât timpul de gătire este mai lung.

Aplicând aceste 2 trucuri, rezultă de fiecare dată o friptură fragedă și suculentă. Gustul cărnii e pur și simplu divin, onctuos, ușor fieros și cu note subtile de vin și salvie. Dacă n-am reușit să-ți spulber mitul eu-nu-mănânc-pui-de-casă-că-i-prea-ațos, măcar sper că te-am pus pe gânduri!

Ingrediente (pentru 2 porții):

  • 2 pulpe de cocoș (pui de țară) – preferabil maturate conform punctului 1.
  • 2 linguri ulei de măsline
  • 60ml vin alb sec
  • 240ml supă de pui
  • 6-8 frunze de salvie
  • 6-8 boabe de piper negru

Nu folosesc sare la această rețetă, supa are sare în compoziția sa, așa că sosul rezultat în urma evaporării supei va avea suficientă sare la final.

ingredients

sealed-legsMod de preparare:

  1. Am încins 2 linguri de ulei într-o tigaie medie (o tigaie cu capac). Am uscat pulpele cu ajutorul unui prosop de hârtie. Am așezat pulpele în uleiul încins, cu partea cu pielea în jos. Le-am rumenit vreo 3 minute pe partea cu pielea, după care le-am rumenit încă vreo 2 minute pe cealaltă parte.
  2. După ce carnea s-a rumenit, am adăugat salvia și am gătit-o și pe ea timp de vreo 30 de secunde.
  3. Am deglasat tigaia cu vin, având grijă să desprind toate bucățelele prinse pe fundul tigăii. După ce alcoolul s-a evaporat, am adăugat supa de pui și boabele de piper. Am acoperit tigaia cu un capac, am redus focul la minimum și am lăsat pulpele să se înăbușe, având grijă să le stropesc cu sucurile din tigaie la fiecare 15 minute.
  4. După o oră, pulpele erau fragede iar sucurile din tigaie s-au redus. Aveam cam 4 linguri de sos dens și aromat (dacă pupele sunt fragede dar sosul este prea lichid, fierbe-l la foc mare, neacoperit timp de câteva minute, până când se reduce la consistența dorită; dacă sosul este prea dens, mai desfă-l cu 2-3 linguri de supă de pui). Am înlăturat boabele de piper, am acoperit carnea și am lăsat-o să se odihnească vreo 15 minute.
  5. Am servit pulpele împreună cu sosul delicios din tigaie, alături de felii crocante de mămăligă.

    crispy-polenta-rectangless

    plating

Acadele din aripi de pui și sos de roșii

PlatingWings lollipops & sauceWings lollipopsTomato sauce
Acadelele din aripi de pui sunt întotdeauna o idee bună, fie că sunt servite ca și aperitiv, gustare sau fel principal. Sub crusta lor crocantă se ascunde o carne fragedă, suculentă și aromată. E un preparat necostisitor, cu ingrediente la-ndemână și foarte apreciat, mai ales de cei mici!

Prepar foarte des acadele din aripioare și de fiecare dată folosesc doar ciocănelele (partea superioară a aripii, cea cu un singur os). În general le marinez cu un amestec de suc și coajă de lămâie, salvie și usturoi și le las la frăgezit și aromatizat peste noapte. Așa am făcut și de data aceasta și am obținut niște acadele foarte fragede și tare simpatice, pe care le-am servit alături de un sos de roșii și chilli făcut în casă. Continuă să citești Acadele din aripi de pui și sos de roșii