Crumble cu cireșe și migdale

Pur și simplu n-am chef de simetrii, geometrii și finisaje, câteodată. Am momente când o plăcintă trântită haotic într-o farfurie albă îmi creează o stare de extaz, de satisfacție deplină, cum nicio altă perfecțiune nu mi-ar putea vreodată oferi. În acele momente nu-mi rămâne altceva de făcut decât să prepar un crumble.

Crumble-ul nu-i nimic altceva decât un strat generos de fructe de sezon, acoperit cu nonșalanță de un amestec sfărâmicios de făină și unt rece. Fructele se gătesc lent în sucul lor propriu, creând un sos aromat, parfumat și mătăsos, în timp ce crusta sfărâmicioasă se rumenește frumos. Nu-i cel mai estetic desert din lume, cu asta sunt de acord, dar gustul e unul pur si simplu divin. Pentru această variantă de crumble am ales cireșe pietroase de iunie, pe care le-am asezonat cu apă de trandafiri (la fel de bine mergea și extractul de vanilie sau migdale), după care le-am acoperit cu un strat generos de unt, făină, zahăr brun și fulgi de migdale. O nebunie curată!

Ingrediente (pentru 4 – 6 porții):

pentru bază:

  • 800g cireșe proaspete (600g după ce le-am eliminat sâmburii) – se pot folosi și cireșe din compot sau congelate
  • 50g zahăr brun (3 linguri)
  • 15g amidon (1 lingură)
  • ½ linguriță apă de trandafiri (se poate înlocui cu ½ linguriță extract de vanilie sau migdale)

pentru crustă:

  • 115g făină albă tip 650
  • 1 linguriță praf de copt
  • ¼ linguriță sare
  • 75g unt rece
  • 100g fulgi de migdale
  • 75g zahăr brun
  • 1 linguriță extract de vanilie

pentru servire (opțional):

  • 4 linguri de iaurt grecesc
  • zmeură proaspătă



Mod de preparare:

  1. Am preîncălzit cuptorul la 200°C / 400°F (treapta 6).
  2. Am spălat cireșele, le-am înlăturat sâmburii cu ajutorul unui cuțit de bucătărie și le-am așezat într-o tavă ceramică pătrată (de 20 x 20 cm).
  3. Peste ele am adăugat zahărul (50g), amidonul și apa de trandafiri. Am amestecat ingredientele cu o lingură.
  4. În vasul unui robot de bucătărie am adăugat făina, sarea, praful de copt, extractul de vanilie și cubulețele de unt rece și am pulsat de câteva ori până când amestecul avea consistența nisipului umed. Acest pas se poate realiza și cu ajutorul degetelor, bineînțeles.
  5. Peste amestecul din blender am adăugat fulgii de migdale și zahărul (75g) și am amestecat cu o lingură.
  6. Am turnat amestecul din vasul robotului de bucătărie peste cireșele din tavă, după care l-am nivelat cu o lingură.
  7. Am introdus tava în cuptorul preîncălzit pentru 25 – 30 de minute, până când crusta a devenit rumenă.
  8. Am scos tava din cuptor și am lăsat-o să se răcească timp de 15 minute înainte de a o servi. Cu cât prăjitura se răcește mai mult, cu atât siropul care îmbracă cireșele va fi mai închegat.
  9. Am servit crumble-ul de cireșe garnisit cu un moț mare de iaurt grecesc și cu zmeură proaspătă.



Sursa de inspirație: www.nigella.com

Salată de spanac cu tofu, fenicul și mandarine



Multe n-am de povestit despre salata de spanac cu fenicul, mandarine și tofu, decât că e salata la care am apelat excesiv toamna / iarna aceasta. E o salată colorată, plină de arome îndrăznețe și texturi contrastante și pe lângă toate acestea, mai e și vegană (de post). Feniculul crocant și parfumat merge de minune cu feliile dulci și suculente de mandarină, iar spanacul fraged și ceapa verde aduc un suflu primăvăratic salatei. Drăgălașele triunghiuri de tofu sunt marinate în suc de mandarină, oțet de orez, sos de soia, ulei de măsline, ghimbir și usturoi, după care sunt coapte până când prind o crustă rumenă și crocantă. Simplu și gustos!

Îmi place salata de spanac cu fenicul, mandarine și tofu pentru că:

  • e vegană, deci perfectă pentru zilele de post
  • e o salată plină de gust și culoare
  • e o salată nutritivă
  • e bogată în proteine, ceea ce o face consistentă
  • merge de minune pe tot parcursul anului, legumele se adaptează în funcție de sezon

Ingrediente pentru (4 persoane):

  • 200g tofu simplu (fără saramură)
  • 1 bulb mic de fenicul (100g)
  • 3 mandarine
  • 3 fire de ceapă verde
  • 50g spanac baby

pentru marinadă:

  • 2 linguri suc de mandarină
  • 2 linguri oțet de orez
  • 2 linguri sos de soia
  • 3 linguri ulei de măsline
  • 1 lingură ghimbir ras
  • 3 căței de usturoi
  • 1 linguriță zahăr brun
  • 1/8 linguriță pudră de chili și 1/8 linguriță piper

Mod de preparare:

  1. Am scos brânza tofu din cutie, am șters-o cu un prosop de hârtie și am așezat-o între alte două prosoape. Am presat-o cu o greutate (eu am folosit mojarul) pentru a elimina lichidul în exces. Am lăsat-o deoparte pentru 30 de minute.
  2. Între timp am preparat marinada. Într-un blender am așezat ingredientele menționate mai sus și am pulsat până când am obținut un sos omogen.
  3. Am luat bucata de tofu și am tăiat-o în 6 dreptunghiuri, după care am tăiat fiecare dreptunghi în două, pe diagonală (poză).
  4. Am luat o pungă resigilabilă și am așezat triunghiurile de tofu în ea. Am turnat 2/3 din marinadă peste brânză (restul l-am păstrat la rece pentru a-l servi ca dressing) și am amestecat cu grijă. Am lăsat feliile la marinat pentru o oră. După 45 de minute am preîncălzit cuptorul la 190°C / 375°F (treapta 5).
  5. După ce s-a scurs timpul de marinare, am luat o tavă tapetată cu hârtie pergamentată și am așezat triunghiurile de tofu pe ea. Am copt triunghiurile timp de 15 minute, după care le-am întors și am reintrodus tava în cuptor pentru alte 10 – 15 minute. După ce s-au rumenit frumos, le-am scos pe o farfurie și le-am lăsat deoparte.
  6. Am decojit mandarinele și le-am separat felie cu felie. Am tăiat ceapa rondele. Am tăiat feniculul în felii subțiri (poză).
  7. Pe un platou am așezat spanacul, după care am distribuit feniculul, ceapa verde, feliile de mandarină și triunghiurile de tofu. Înainte de servire am stropit salata cu dressing-ul refrigerat.

Sursa de inspirație: www.foodnetwork.com

French Toast din pâine integrală



French Toast (sau Pain Perdu) este un preparat absolut divin. În esență, nu-i nimic altceva decât niște felii de pâine veche de-o zi scufundate într-un amestec de ou și lapte aromat cu scorțișoară, prăjite la foc domol în unt, garnisite cu miere și fructe proaspete și savurate la mic dejun. Prepar aceasă minunăție de fiecare data când mă pricopsesc cu pâine veche pe care parcă nu mă lasă sufletul s-o arunc. Mi se pare fascinat modul în care un ingredient indezirabil, asociat cu alte două trei ingredient banale, se metamorfozează în ceva sublim.

Pentru acest preparat am folosit cam orice tip de pâine, de la cea albă, la cea integrală, focaccia, ciabatta, cozonac, babka sau challah. Cel mai des folosesc pâine integrală veche de două zile, pe care o înmoi într-un amestec de lapte, ou și zahăr brun aromatizat cu vanilie, nucșoară și scorțișoară. Pâinea veche dă preparatului o consistență nemaipomenită; nu-i capăt de țară nici dacă pâinea-i proaspătă, nu-i nevoie să aștepți două zile până când dumneaei catadicsește să se usuce, o poți deshidrata în cuptorul încins timp de vreo 10 minute.

Îmi place French Toast pentru că:

  • e un preparat absolut delicios
  • se prepară în 10 – 15 minute
  • e o modalitate perfectă de a recicla o pâine veche
  • e consistent
  • se prepară din ingrediente accesibile

Ingrediente pentru (2 porții):

  • 4 felii de pâine integrală veche de 1 – 2 zile
  • 2 ouă mari (120g)
  • ½ cană lapte (120ml)
  • 2 linguri zahăr brun (26g)
  • ¼ linguriță scorțișoară
  • 1 linguriță extract de vanilie
  • un vârf de cuțit de nucșoară
  • un vârf de cuțit de sare
  • 2 linguri de unt (30g)

Mod de preparare:

  1. Am tăiat feliile de pâine veche în jumătate (dacă pâinea e  proaspătă, o deshidratez în cuptorul încins la temperatură maximă pentru 10 minute).
  2. Într-un bol încăpător am amestecat cu un tel ouăle împreună cu zahărul, laptele, vanilia, scorțișoara, nucșoara și sarea.
  3. Am luat o tigaie antiaderentă și am topit o lingură de unt (la temperatură medie). Am luat fiecare felie de pâine și am trecut-o prin amestecul de ou, pe o parte și pe cealaltă,  având grijă să elimin excesul.
  4. Am prăjit feliile de pâine la foc medun, timp de 2-3 minute pe fiecare parte, până când s-au rumenit. Le-am scos pe un șervet absorbant și le-am servit calde alături de afine și felii de prune.

Sursa de inspirație: www.food.com

Pere poșate în vin și cremă de mascarpone aromatizată cu apă de flori de portocal



Perele poșate în vin sunt o poveste aparte. Dacă lucrurile simple sunt cele mai sofisticate, atunci perele poșate sunt chintesența acestei idei. Pere, zahăr brun,  vin roșu. Poate și o păstaie de vanilie, un anason stelat și un baton de scorțișoară. N-ai nevoie de mai mult pentru a crea un desert spectaculos, savuros și extrem de rafinat.

Perele poșate sunt foarte versatile. Servite alături de un platou de brânzeturi, complimentează orice masă festivă, oricât de pretențioasă ar fi ea. Servite alături de o bulină de înghețată de vanilie, perele fac deliciul zilelor toride de vară. Dar de data aceasta le-am servit alături de o reducție de vin (vinul în care au fiert perele, bineînțeles) și de o cremă de mascarpone cu miere și apă de flori de portocal. O combinație divină!

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 4 pere mari sau 5 pere de dimensiune medie (eu am folosit varietatea Williams)
  • 200g zahăr brun granulat (brut)  – 1 cană (se poate folosi și zahăr alb tos)
  • 480ml vin roșu demi-sec – 2 căni
  • 480ml apă – 2 căni
  • 1 anason stelat
  • 1 baton de scorțișoară
  • o păstaie de vanilie

Crema de mascarpone:

  • 115g mascarpone (8 linguri)
  • 1 lingură miere
  • ¼ linguriță apă de flori de portocal

Mod de preparare:

  1. Schema pe care o folosesc de fiecare dată e următoarea: pentru fiecare pară folosesc câte ¼ cană de zahăr, 1/2  cană de vin și 1/2 cană de apă.
  2. Într-o oală medie am amestecat vinul împreună cu apa și zahărul și am încălzit lichidul (la foc mare) până când s-a topit zahărul. Am tăiat păstaia de vanilie longitudinal și i-am curățat semințele cu ajutorul unei lingurițe. Am adăugat în amestecul de vin semințele împreună cu cele 2 jumătăți de păstaie de vanilie, anasonul și batonul de scorțișoară.
  3. Între timp m-am ocupate de pere. Le-am decupat 1 cm din bază (pentru a fi stabile în momentul în care le așez pe farfurie) și le-am curățat cu ajutorul unui peeler, având grijă să las codițele intacte. În etapa aceasta se pot îndepărta semințele perelor cu ajutorul unei noisette (exact ca și în cazul acestor mere); eu nu obișnuiesc să le îndepărtez interiorul.
  4. Când lichidul a început să fiarbă am redus focul la minimum, am adăugat perele și le-am acoperit cu un capac din hârtie pergamentată (am decupat un cerc din hârtie de copt cu circumferința mai mare decât cea a oalei și i-am făcut un orificiu în centru).
  5. Am poșat perele pentru 20 – 30 de minute (timpul de gătire depinde de cât sunt de coapte perele), având grijă să le întorc la fiecare 5 minute. După 20 de minute le-am verificat dacă s-au înmuiat, înțepându-le cu un cuțit ascuțit.
  6. Le-am lăsat să se răcească în lichidul de fierbere pentru 1 oră (se pot păstra în lichidul de fierbere, în frigider pentru 1 – 2 zile).
  7. După ce s-au răcit, le-am scos pe un platou și am așezat oala cu amestecul de vin la foc mare. Am fiert amestecul până ce lichidul s-a îngroșat iar volumul său s-a redus la jumătate, cam 30 – 40 de minute.
  8. Între timp am preparat crema de mascarpone, amestecând brânza cu mierea și apa de flori de portocal.
  9. Am așezat perele pe farfurii și am turnat câte 2-3 linguri de reducție de vin peste pere (sosul rămas îl refrigerez până la o săptămână și îl servesc alături de înghețată, choux a la creme sau brownies). Am așezat câte 2 linguri de cremă de mascarpone și am decorat farfuriile cu afine.





Ciocolată caldă

Iubesc ciocolata. O iubesc în orice stare de agregare, în orice varietate de culoare sau combinație de arome. Și o iubesc și mai mult dacă afară-i un ger năprasnic, iar ea e aburindă, cremoasă și aromată, garnisită cu pudră de cacao amăruie și nalbe catifelate.

Îmi place ciocolata caldă pentru că:

  • e dulce – amăruie, cu note subtile de vanilie și cafea
  • e cremoasă, catifelată și decadentă
  • e gata în nici 10 minute
  • îmi încălzește și trupul și sufletul
  • îmi amintește de copilărie

Ingrediente (pentru 2 porții):

  • 1 + ½ lingură de pudră de cacao (12g)
  • 1 – 2 linguri zahăr brun (15 – 30g)
  • 1 + ½ cană de lapte integral (360ml)
  • 100g ciocolată dulce – amăruie (eu folosesc Milka Extra Cacao)
  • ¼ linguriță pudră de cafea solubilă
  • ¼ linguriță extract de vanilie
  • 1/8 linguriță sare de mare

pentru servire:

  •  ¼ linguriță pudră de cacao
  • nalbe (marshmallows)



Mod de preparare:

  1. Am pus apa la fiert într-o oală medie, la foc mediu-mare. Când apa a început să fiarbă, am adăugat pudra de cacao (cernută) și cafeaua solubilă și am amestecat cu un tel timp de vreo 2 minute, până când pudra de cacao s-a dizolvat.
  2. Am adăugat zahărul și laptele, am redus focul (la mic-mediu) și am așteptat ca laptele să se înfierbânte. Am adăugat pătrățelele de ciocolată și am continuat să amestec cu telul timp de 3 – 5 minute, până când ciocolata s-a topit iar amestecul a devenit cremos și omogen.
  3. Am luat oala de pe foc și am asezonat ciocolata cu sare și extract de vanilie.
  4. Am turnat ciocolata caldă în două căni și am savurat-o cu nalbe și pudră de cacao ninsă peste cană.Sursa de inspirație: www.bonappetit.com


Sos de chili dulce-acrișor (vegan / de post)

sweet-sour-chili-sauce

chili

chili-sauce-jars

Sosul de chili e o chestie divină! E un sos vegan, adică de post, dulce-acrișor, care se prepară din patru ingrediente (chili, oțet de mere, zahăr și usturoi), toate sănătoase și toate accesibile. Sosul acesta are capacitatea de a transforma orice fel de mâncare în ceva sublim. E delicios cu legume sau brânzeturi, cu preparate din carne, cu omlete sau pâine cu ou, cu paste, cu orez, în burgeri sau sandwich-uri. Atât de mult îmi place de dumnealui, încât aș fi în stare să-l sevesc și cu tort de ciocolată, tarte de fructe sau cu te miri ce alte deserturi, atât doar că mă descurajează usturoiul din compoziție.

E un sos dens, are consistența unei dulceți de fructe, iar culoarea este una vibrantă. E dulce-acrișor, parfumat, aromat și picant. Se prepară extrem de rapid, iar ținut în frigider, rezistă până la două luni. Teoretic. Practic, o să termini ditamai borcanul în maxim 2 săptămâni. Pe cuvânt! Sosul de chili e o minunăție!

Ingrediente:

  • 500g de ardei iute
  • 1 cană zahăr brun granulat (se poate înlocui cu zahăr alb) – 200g
  • ¾ cană oțet de mere (5%) – 180ml
  • 3 căței de usturoiingredients

deseed

chopped-chili

Mod de preparare:

  1. Am spălat ardeii și le-am îndepărtat cotoarele. Am luat o pereche de mănuși menajere (pentru a-mi proteja mâinile), i-am înjumătățit pe lung și le-am scos sâmburii și nervurile (poză). Am păstrat o linguriță de semințe pentru a face sosul și mai picant.
  2. Am tocat ardeii în bucăți și i-am așezat în vasul unui robot de bucătărie. Am zdrobit cățeii de usturoi cu latul lamei cuțitului. I-am decojit și le-am eliminat inimile (porțiunea din mijloc).
  3. Am măcinat ardeiul împreună cu usturoiul (poză).
  4. Într-o oală de sosuri am amestecat zahărul împreună cu oțetul. Am pus amestecul la fiert și în momentul în care zahărul s-a topit, am adăugat ardeii măcinați. Am fiert sosul la foc mic-mediu pentru 30 de minute, până când și-a redus volumul la jumătate.
  5. L-am lăsat să se tempereze pentru 5 minute, după care l-am turnat într-un borcan cu închidere ermetică. După ce s-a răcit, l-am refrigerat.
    Sursa de inspirație: www.youtube.comground-chili

    sauce

    chili-sauce

Tort Mocha (Tort de cafea cu cremă Ganache)

cake

cake-slicesponges

chocolate

VespressoCooking face un anișor. Nu-mi vine să cred! Habar n-am cum a zburat timpul, dar mă bucur tare că m-am aruncat cu capul înainte în acest proiect atât de drag mie. A fost un an plin, mi-am schimbat cariera, am pus bazele unei micro ferme de păsări, mi-am descoperit pasiunea pentru fotografie, am urmat cursurile unei școli de bucătari și am devenit chef cu acte-n regulă. Cu riscul de a deveni clișeică, simt nevoia să îți mulțumesc! Îți mulțumesc din suflet pentru fiecare vizită, pentru fiecare rând citit și pentru fiecare rețetă salvată!
Nu puteam aniversa fără un tort, iar acest tort n-are nicio șansă să fie altfel decât extraordinar. Faptul că ciocolata și cafeaua merg nemaipomenit, asta e indiscutabil. Totuși, tortul acesta reușește să mă surpindă la fiecare felie. Blaturile sunt echilibrul perfect între dens și aerat iar ganacheul spumos e pur și simplu divin.

Blatul e de fapt o reinterpretare a unui pandișpani pe care îl savuram frecvent în Italia la mic dejun. M-au cucerit consistența și gustul lui încă de la prima felie și mi-am dorit enorm să-l reproduc în propria mea bucătărie. Persuasivă fiind din fire, am obținut rețeta numaidecât și de atunci o prepar cel puțin de două ori pe lună, dacă nu mai des. Din pură curiozitate am asociat pandișpanul cu o cremă ganache și mi-a plăcut rezultatul la nebunie.

Despre ganache n-am prea multe de povestit. Ganacheul e o cremă clasică obținută din ciocolată (de obicei neagră) topită în smântână pentru frișcă. Consistența finală a cremei e dată de raportul dintre cele două ingrediente. Eu folosesc următoarea schemă:

  • ganache dens (pentru trufe de ciocolată) – 2 părți ciocolată, 1 parte smântână
  • ganache cremos – 1 parte ciocolată, 1 parte smântână
  • ganache fluid (glazură) – 1 parte ciocolată, 2 părți smântână

Ingrediente (pentru 1 blat cu diametrul de 26cm):

  • 4 ouă mari
  • 80g zahăr granulat alb
  • 100g zahăr granulat brun – se poate înlocui cu zahăr alb
  • ¼ linguriță sare
  • 140ml espresso
  • 80ml ulei vegetal
  • ½ linguriță cafea solubilă
  • 1 linguriță extract de vanilie
  • 200g făină albă de patiserie
  • 15g praf de copt

Mod de preparare:

  1. Am preîncălzit cuptorul la 200°C / 400° F (treapta 6). Am luat o tavă (cu diametrul de 26cm) cu fund detașabil, am uns-o cu unt și am tapetat-o cu hârtie de copt (am folosit unt pentru ca hârtia să se lipească de tavă).
  2. Am luat un bol încăpător și am mixat ouăle împreună cu zahărul și sarea până când amestecul și-a dublat volumul.
  3. Într-un bol am dizolvat cafeaua solubilă în espresso. Am adăugat uleiul și extractul de vanilie.
  4. Peste ouăle bătute împreună cu zahărul am adăugat, în fir subțire, amestecul din bolul mic (cafea, ulei și vanilie) și am continuat să mixez până la omogenizare.
  5. Peste ingredientele din bolul mare am adăugat făina cernută împreună cu praful de copt. Am amestecat cu ajutorul mixerului până la omogenizare.
  6. Am turnat amestecul în tavă și l-am copt timp de 10 minute în cuptorul preîncălzit. După 10 minute am scăzut temperatura la 180°C / 350° F (treapta 4) și am mai copt blatul pentru 20 – 25 de minute (până când a trecut testul scobitorii).
  7. După 5 minute am scos blatul din tavă l-am așezat pe un suport metalic pentu răcit.
  8. Am procedat exact la fel pentru cel de-al doilea blat.sponge-ingredients

batter

sponge

Cremă de ganache aerat

Ingrediente:

  • 500g ciocolată neagră (55% cacao)
  • 500ml smântână pentru frișcă (35% grăsime)
  • ¼ linguriță sare de mare
  • ½ linguriță cafea solubilă + 1 linguriță apă caldă (cafeaua dizolvată în apă e opțională)

Mod de preparare:

  1. Am mărunțit ciocolata și am așezat-o într-un bol încăpător.
  2. Am încălzit smântâna până când au început să iasă aburi.
  3. Am turnat smântâna caldă peste ciocolată și am lăsat amestecul deoparte pentru 3 minute (pentru a se topi ciocolata).
  4. După 3 minute am amestecat cu o spatulă până când am obținut o cremă lucioasă (poză).
  5. Am lăsat crema deoparte pentru a se răci complet. După ce a ajuns la temperatura camerei am mixat-o timp de vreo 2-3 minute, până când s-a deschis la culoare și a devenit aerată. Am adăugat ceafeaua dizolvată în apă (cafeaua se răcise între timp) și am amestecat ușor, cu mișcări de jos în sus.

    ganache-ingredients

ganache

whipped-ganache

Asamblare:

Eu am copt 2 blaturi, dublând cantitățile. După ce s-au răcit complet, le-am înjumătățit pe fiecare cu ajutorul unui cuțit zimțat. Am uns fiecare jumătate de blat cu câte o pătrime din cantitatea de cremă, iar cu ultima pătrime de cremă am îmbrăcat suprafața tortului într-un strat subțire. Am decorat tortul cu bucățele de ciocolată neagră și l-am lăsat la rece pentru 1 oră înainte de a-l felia.

frosting

frosted-cake

cake-layers

mocha-cake

Pâine naan

naan-bread

naans-thickness

tearing-naan-bread

Naan (= pâine, în limba indiană) este mai exact o lipie preparată cu drojdie,
coaptă pe într-un cuptor de lut (tandoor) iar apoi unsă cu ghee, o varietate de unt clarifiat. Pâinicile acestea sunt de departe lipiile mele preferate, pe lângă faptul că sunt adorabile, mai sunt și extrem de gustoase și se și prepară ușor, din ingrediente la îndemână. Timpul de preparare propriu-zisă este scurt, amesteci ingredientele, frămânți câteva minute, porționezi, întinzi cu sucitorul și coci. Preparându-se cu drojdie, au nevoie de un anume timp de dospire între pașii enumerați anterior, dar aluatul crește singur, nu trebuie să-i porți tu de grijă. Timpul de așteptare e de o oră și jumătate, chiar două, depinde de temperatura mediului ambiant, dar, crede-mă, merită fiecare minut alocat. Rezultatul e minunat, pâine e aerată, elastică, cu aromă surprinzătoare de unt și semințe de susan rumenite, o pâine situată la linia aceea fină și foarte greu de atins între rustic și sofisticat.

Ingrediente:

  • 300g făină + 35g (pentru frământare)  – 2 căni + ¼ cană
  • 125ml apă “ca de pâine” – 36-40°C        – ½ cană
  • ½ plic drojdie activă uscată (4g)
  • 25g zahăr tos brut                                     – 2 linguri
  • 15 ml lapte                                                  – 1 lingură
  • 4g sare de mare                                         – 1 linguriță
  • 1 ou mic (35g)
  • 30 unt                                                           – 2 linguri
  • 9g susan negru                                           – 1 lingură

naan-ingredients

foamy-yeast-mixture

dough

dough-rising

dough-cut-in-8

triangles-of-dough-into-balls

Mod de preparare:

  1. Într-un bol am amestecat apa, zahărul și drojdia și am lăsat bolul deoparte pentru 15 minute. După cele 15 minute drojdia se activase și amestecul era spumos la suprafață (poză).
  2. Într-un bol încăpător am cernut 300g de făină împreună cu sarea. Am făcut o adâncitură în mijlocul ei și am turnat amestecul de drojdie, oul bătut și laptele. Am amestecat cu o lingură de lemn până am format o minge de aluat.
  3. Am mutat aluatul pe suprafața de lucru pudrată cu făină și l-am frământat timp de 5 minute, pudrându-l cu făină atunci când era prea lipicios. După cele 5 minute de frâmântare aluatul devenise suplu și elastic (poză).
  4. L-am pus înapoi în bol, l-am așezat într-un loc cald, l-am acoperit cu un prosop și l-am lăsat să dospească până când și-a dublat volumul (o oră).
  5. După ce a dospit, l-am readus pe suprafața de lucru pudrată cu făină și l-am frământat pentru a elibera bulele de aer acumulate în interiorul său, după care l-am modelat sub forma unei mingi.
  6. Cu un cuțit ascuțit și pudrat cu făină am împărțit mingea în 8 triunghiuri (am înjumătățit-o, am tăiat în două fiecare jumătate iar apoi am înjumătățit fiecare sfert) (poză).
  7. Am unit două unghiuri ale unui triunghi de aluat și am format, în mâini, o mingiuță. Am procedat la fel și cu celelalte 7 bucăți (poză).
  8. Am așezat mingiuțele pe o tavă tapetată cu hârtie de copt, le-am acoperit cu un prosop curat și le-am lăsat să dospească vreo 30 de minute.
  9. După 30 de minute își dublaseră volumul, așa că am luat câte o minge de aluat, am așezat-o pe un blat tapetat cu făină și am aplatizat-o cu un sucitor.
  10. După ce am aplatizat-o, am presărat niște semințe de susan negru și am întins-o cu sucitorul, pornind din centru și mergând înspre margini, până am obținut o lipie cu grosimea de 0.5 – 0.7cm . Dacă aș fi presărat în momentul acesta semințele de susan, acestea nu ar fi aderat la lipie și ar fi căzut în timpul coacerii.
  11. Am încălzit o tigaie pe foc mediu și am așezat lipia cu fața cu semințele în sus. Am copt-o 2 minute, până când au apărut bulele la suprafață, după care am întors-o și am mai copt-o încă 2 minute. Am procedat la fel și cu celelalte 7 lipii.
  12. Am așezat lipiile pe o farfurie și le-am uns pe fiecare cu unt topit.Sursa de inspirație: www.allrecipes.com

flatten-naan


naan-sesame-seeds
brushing-with-melted-butter

Mere coapte – umplute cu ovăz și curmale (Vegan)

oatmeal-baked-apples

apple-cores

apples-before-baking

stuffed-apples

Îmi plac tare mult merele coapte. Au gust de nopți răcoroase de toamnă. Și de
foșnitul aproape hipnotic al frunzelor căzute. Și de bruma matinală de octombrie. Au gust de copilărie. Merele coapte sunt delicioase prin simplitatea lor, sunt perfecte prin echilibrul divin între dulceața și aciditatea lor. Merele coapte sunt și cel mai simplu desert din lume, asta dacă nu includem în această categorie Nutella cu pâine (sper că ai înțeles că sunt genul de persoană care consumă Nutella cu pâine, nu pâine cu Nutella), sunt atât de elementare încât și un copil le-ar putea prepara fără prea mari bătăi de cap.

M-am trezit azi dimineață cu un dor nebun de mere coapte, așa că am luat frumușel niște mere roșii dulci-acrișoare (mere locale, cum altfel), le-am scobit cu ajutorul unei noisette, lucru pe care-l puteam executa la fel de bine și cu un cuțit de legume și le-am umplut cu un amestec caramelos și vanilat de fulgi de ovăz, curmale și zahăr brun. Le-am accesorizat cu câte o bucățică de ulei de cocos în stare solidă (și untul nostru clasic ar fi funcționat la fel de bine) și le-am lăsat să se împrieteneacă la cuptor, timp de vreo jumătate bună de ceas. A rezultat o minune de desert!

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 4 mere mari (pentru copt prefer merele noastre roșii-gălbui dulci-acrișoare sau merele verzi de tip Granny Smith)
  • 70g fulgi de ovăz
  • 50g curmale fără sâmburi
  • 2-3 linguri de zahăr brun pudră
  • 1 linguriță extract de vanilie
  • un vârf de cuțit de scorțișoară (eu de regulă folosesc ¼ de linguriță)
  • un vârf de cuțit de sare de mare
  • 1 lingură de ulei de cocos în stare solidă (sau 1 lingură de unt)
  • 4-6 linguri de apă

ingredients

chopping-dates

coring-apples

cored-apples

stuffing

Mod de preparare:

  1. Am preîncălzit cuptorul la 190°C / 375°F (treapta 5).
  2. Am tocat fin curmalele (poză).
  3. Am amestecat curmalele tocate cu fulgii de ovăz, zahărul brun, vanilia, scorțișoara și sarea.
  4. Am scobit merele cu ajutorul unei noisette (instrumentul acela cu care se obțin mingiuțele de pepene), începând cu partea cu codița. Am scos sâmburii și o parte din pulpa mărului, dar am lăsat un perete inferior gros de vreo 2-3 cm, pentru a nu se scurge umplutura în tavă (poză).
  5. Am umplut fiecare măr cu câte 5-6 lingurițe de amestec, presând umplutura în interiorul cavității mărului după primele 3 linguri.
  6. Am luat o tavă ceramică mică și am umplut-o cu un deget de apă (vreo 4 linguri). Am așezat merele umplute în tavă și le-am garnisit cu câte un sfert de lingură de ulei de cocos. Am introdus tava în cuptor și am copt merele (neacoperite) pentru 30 de minute (timpul de coacere depinde de tipul și de dimensiunea mărului). Erau gata când s-au înmuiat iar fulgii de ovăz de la suprafață s-au rumenit.
  7. Le-am servit calde, stropite cu câte o lingură din sucul lăsat de ele în tavă.Sursa de inspirație: www.thekitchn.combaked-apples

    baked-apple

Tartă cu cireșe

Cherry&custard tart

Bread crumbs & cherries

TartTart slice

Îmi plac la nebunie cireșele de iunie, cu textura lor cărnoasă și dulceața lor
adictivă. Sunt fructele mele preferate. Sunt perfecte ca și desert, în salate sau în diferite dulciuri, dar mâncate direct din copac sunt parcă și mai bune. Au gust de copilărie.

Cu dorul de copilărie în suflet și cu glicemia la pământ, în dimineața aceasta m-am încumetat să coc o tartă cu cireșe proaspete. Cu toate că e o tartă dulce, crusta am preparat-o doar din făină, unt, ou și sare (pâte à foncer), fără niciun strop de zahăr. Îmi place foarte mult contastul dintre crusta ușor sărată și umplutura dulce. Tarta aceasta are 3 componente: crusta fragedă, cireșele glasate cu un sirop divin de zahăr brun și lichior de cafea și o cremă de frișcă și ou. Îți spun sincer, niciodată n-am mâncat vreo tartă mai bună! Continuă să citești Tartă cu cireșe