Spaghetti din zucchini cu sos marinara – Zoodles alla Marinara (Raw Vegan)



Pastele acestea sunt minunate din patru motive mari și late (hop și rima):

  1. sunt un deliciu raw vegan, adică se prepară fără cuptor / grill / mașină de gătit, un detaliu binevenit pe canicula aceasta care încă nu dă semne de astâmpărare
  2. nefiind preparate termic, sunt o metodă excelentă de a introduce nutrienți în dietă
  3. toată treaba, de la culesul roșiei, până la așezarea nelipsitei frunze de busuioc nu durează mai mult de 15 minute
  4. august fiind, s-au copt și roșiile de grădină care dau preparatului o savoare aparte

Spiralizatorul de legume își face treaba absolut ireproșabil și ușurează munca teribil, dar dacă ai un pic de timp liber la dispoziție, el poate fi înlocuit cu un fund de lemn și un cuțit ascuțit. Dovlecelul se taie în felii late de jumătate de centimetru, după care fiecare felie se taie pe lung, în tăiței cu lățimea tot de o jumătate de centimetru. Nu spun că nu-i o treabă laborioasă, dar lipsa spiralizatorului nu m-a împiedicat niciodată să mă bucur de spaghetti de zucchini proaspete, delicioase și sănătoase.

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 5 roșii de dimensiune medie (300g după eliminarea sâmburilor)
  • o mână de frunze de busuioc (7g)
  • 1 cățel de usturoi
  • 1 lingură ulei de măsline (15ml)
  • ½ linguriță sirop de arțar
  • ¼ linguriță sare de mare
  • 1/8 linguriță fulgi de chili
  • 2 zucchini

Mod de preparare:

  1. Am spălat roșiile și frunzele de busuioc, după care le-am uscat cu ajutorul unui prosop de bucătărie.
  2. Am îndepărtat partea superioară a roșiilor, le-am înjumătățit, după care le-am scos semințele și zeama din interior cu ajutorul degetelor. Am șters interiorul roșiilor cu un prosop de hârtie,
  3. Am adăugat partea cărnoasă a roșiilor în vasul unui robot de bucătărie și peste ele am adăugat restul ingredientelor. Am mixat până când am obținut un amestec omogen.
  4. Pentru acest proces se pot folosi atât robotul de bucătărie, cât și blenderul. Robotul de bucătărie îi dă sosului o consistență mai texturată, în timp ce blenderul crează o emulsie catifelată.
  5. Am așezat sosul într-un bol și m-am apucat de tăițeii de zucchini. Eu m-am folosit de spiralizator și am terminat treaba în 2 minute.
  6. În lipsa sipralizatorului, decupez ½ de centimetru din zucchini pentru a crea o bază antiderapantă. Așez dovlecelul pe baza decupată și îl tai în felii late de jumătate de centimetru, după care tai fiecare felie pe lung, în tăiței cu lățimea tot de o jumătate de centimetru (poze).
  7. La final iau câteva boluri și le stropesc pe fiecare cu câte 2 – 3 linguri de sos, așez spaghetti de dovlecel în boluri și peste ele adaug restul de sos. La final le garnisesc cu câte o frunză de busuioc și le savurez imediat.Sursa de inspirație: www.marthastweart.com

Salată de linte cu pepene verde și porumb copt (vegan / de post)



Rar mi-a fost dat să mă intersectez cu o salată atât de interesantă. E o salată aparte, atât prin combinații de gusturi, cât și prin asocieri de culori și texturi. E o salată simplă în aparență, preparată din 5 ingrediente, toate necostisitoare și toate de sezon. Porumbul copt, dulce și aromat, pepene verde zemos și parfumat, linte consistentă și aproape cremoasă. Trei ingrediente cu personalitate, a căror arome parcă se amplifică sub ploaia de chives tocat și zeamă de lime.

E consistentă, grație proteinelor furnizate de linte, așa că e absolut perfectă servită la prânz, cină, sau la iarbă verde și e o idee genială de a recicla pepenele verde care se tot trage în frigider de vreo două zile bună, fără să-i acorde cineva atenție. Salata aceasta e o nebunie curată!

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 1 conservă de linte (250g)
  • 2 sțiuleți de porumb (250g boabe de porumb)
  • 1/8 penene verde de dimensiune medie (250g cuburi)
  • 2 linguri ulei de măsline
  • ½ lime
  • 10g chives (ceapa ciorii)
  • sare după gust

Mod de preparare:

  1. Am copt știuleții de porumb exact ca și în rețeta aceasta. După ce s-au rumenit, i-am acoperit cu un prosop de bucătărie curat și i-am lăsat deoparte pentru 5 minute.
  2. În timp ce porumbul se rumenea pe grătar, m-am ocupat de pepene. Am tăiat felia în felii mai mici, le-am îndepărtat coaja, după care le-am tăiat în cubulețe. Fiecare cubuleț l-am tăiat în 2 triunghiuri și am îndepărtat sâmburii cu ajutorul unui cuțit (poză).
  3. Am tocat frunzele de chives.
  4. După ce au trecut cele 5 minute, am tăiat baza știuleților, după care le-am tăiat boabele cu un cuțit ascuțit (poză).
  5. Am clătit lintea, am strecurat-o bine, după care am amestecat-o cu boabele de porumb. Am stropit amestecul cu ulei de măsline, l-am asezonat cu sare și l-am așezat pe un platou.
  6. Am garnisit salata de linte și porumb cu triunghiuri de pepene verde. Înainte de a o servi, am stropit-o cu zeama jumătății de lime.
  7. În cazul în care rămân resturi de salată, aceasta se păstrează foarte bine până la 2 zile în frigider, acoperită cu folie de prospețime.

Tips & Tricks Vegan: Pentru un plus de proteină și de acizi grași esențiali, îți recomand să presari deasupra salatei 1 – 2 linguri de semințe de cânepă.

Tips & Tricks Vegetarian: Salata aceasta, deja delicioasă, e senzațională cu o felie generosă de telemea sfărâmată deasupra.



 

Limonadă cu pepene roșu (raw vegan)

Pe căldura aceasta, minunăția asta de limonadă cu gust de vară merge fix ca o mănușă (pun intended!). Răcorește teribil, hidratează nemaipomenit și îndulcește exact atât cât trebuie. Nici nu știu ce-mi place cel mai mult la ea. Poate culoare hipnotică. Sau aroma inconfundabilă de pepene roșu. Sau poate faptul că e gata în câteva minuțele.

Mare parte din dulceața limonadei e asigurată de pepenele roșu. Dacă nimeresc un bostan extra-copt și extra-dulce, de multe ori nici nu mai adaug edulcolant. Eu o prepar raw vegan, așa că dacă pepenele nu mi se pare suficient de dulce, îndulcesc limonada cu puțin sirop de arțar, dar la fel de bine se poate îndulci cu zahăr sau miere. La final o servesc în borcane mari, umplute cu gheață și frunze de mentă, pentru un plus de prospețime și o savurez tolănită la umbra copacului din grădină.

Ingrediente (pentru 1l de limonadă):

  • 600g cuburi de pepene roșu
  • 100ml zeamă de lămâie (1 ½ sau 2 lămâi)
  • 300ml apă
  • 1 – 2 linguri sirop de arțar (30ml)

pentru servire:

  • gheață
  • frunze de mentă

Mod de preparare:

  1. Am luat bucata de pepene roșu și i-am îndepărtat coaja, după care am tăiat-o în cuburi.
  2. Am îndepărtat cu grijă semințele negre cu ajutorul unui cuțit de legume (poză).
  3. Am stors lămâile într-un bol.
  4. Am așezat cuburile de pepene roșu în vasul unui blender, după care am adăugat apa și 1 lingură de sirop de arțar. Am așezat o sită deasupra vasului și am strecurat zeama de lămâie (ca să nu ajungă pulpa și semințele în blender).
  5. Am pulsat vreo 15 secunde, până când ingredientele s-au omogenizat. Am gustat sucul și am simțit nevoia să adaug și cealaltă lingură de sirop de arțar.
  6. Am așezat sita deasupra unei sticle cu gura largă și am turnat limonada din vas în sticlă, strecurând-o.
  7. Am servit-o rece, în borcane umplute cu gheață și frunze de mentă.





Cartofi Hasselback (vegan / de post)



Îmi plac foarte mult cartofii, sub orice formă și în orice combinație. De la cartofi albi, la cei dulci sau mov, de la salată, rösti sau piure de cartofi, la cartofi natur, prăjiți sau copți. Însă pentru acele momente în care nu mă pot decide dacă mi-e poftă pe cartofi piure sau pe cei prăjiți, există delicioșii cartofi Hasselback. Această rețetă nordică reunește textura crocantă a cartofilor prăjiți cu consistența onctuasă a piureului. Aceste evantaie din cartof, pe lângă faptul că sunt frumușele foc, mai sunt și gustoase și sănătoase.

Tehnica lor de pregătire este una foarte simplă, cartofii se crestează în felii paralele, se ung cu unt, după care se rumenesc în cuptor. Pentru a-mi ușura munca, prefer să așez cartoful într-o lingură mare pe care să o sprijin pe o rolă de hârtie (poză). Marginile lingurii îmi vor ghida tăieturile și nu-mi vor permite să secționez cartoful în bucăți. Am vrut ca rețeta să fie una vegană și să o pot consuma și pe perioada postului, așa că am înlocuit untul cu ulei de măsline; pentru a mima gustul complex dat de unt, am împănat cartofii cu felii subțiri de usturoi și frunze de cimbru. Rezultatul a fost unul (muuuuult) mai mult decât satisfăcător!

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 8 cartofi de dimensiune medie (eu am folosit cartofi noi)
  • 3 linguri ulei de măsline
  • 5 căței de usturoi
  • 1 ramură de cimbru
  • ½ linguriță sare
  • ¼ linguriță piper proaspăt măcinat

Mod de preparare:

  1. Am preîncălzit cuptorul la 220°C / 425°F (treapta 7).
  2. Am spălat cartofii, i-am pudrat cu ½ lingură de sare grunjoasă și i-am lăsat deoparte pentru 5 minute. După cele 5 minute le-am îndepărtat pielița cu un cuțit de legume (poză), după care i-am spălat din nou și i-am uscat cu un șervet de hârtie.
  3. Am luat un cartof și l-am așezat într-o lingură. Mânerul lingurii l-am rezemat pe un rol de hârtie, pentru a nu-mi aluneca lingura (fundul pe care am așezat lingura este unul antiderapant, dar dacă simți că lingura îți alunecă, ia un șervet de hârtie, umezește-l și așează-l sub lingură).
  4. Cu un cuțit ascuțit am început să feliez cu grijă cartoful (în felii subțiri de vreo 3 mm), de fiecare dată lama cuțitului oprindu-se în marginile lingurii. Am procedat la fel și cu restul cartofilor.
  5. Am spălat cartofii, i-am șters cu un prosop de hârtie și am feliat usturoiul în felii subțiri.
  6. Am împănat fiecare cartof cu câte 5 felii de usturoi și 5 frunzulițe de cimbru (alternativ).
  7. Am așezat cartofii într-o tavă tapetată cu hârtie pergamentată, i-am stropit cu ulei de măsline, după care i-am pudrat cu sare și piper, având grijă să-i asezonez nu doar la suprafață, ci și în interior.
  8. Am introdus tava în cuptor și am copt cartofii până când s-au rumenit și lama cuțitului intra cu ușurință în ei (timpul de gătire depinde de dimensiunea cartofilor). Ai mei erau gata după 50 de minute. I-am servit calzi alături de un sos rece de usturoi, dar la fel de bine mergea și un sos de roșii sau avocado.


Sursa de inspirație: www.thekitchn.com

Mingiuțe cu morcovi și nuci (raw vegan)



Dacă iubești dulciurile, cu siguranță vei adora acest tip de desert / gustare / boost de energie. Se prepară extraordinar de ușor, practic se mixează ingredientele într-un robot de bucătărie, toată povestea durând nu mai mult de 10 minute, de la cântărirea până la modelarea lor. Aceste mingiuțe sunt un desert crud (raw vegan), preparat din nuci, semințe, cereale și fructe deshidratate, ceea ce-l face nu numai savuros, ci și sănătos, perfect pentru copii. Eu le-am preparat din morcovi, nuci, ovăz și curmale deshidratate, pe care le-am asezonat cu coajă de portocală, scorțișoară și extract de vanilie și mi-au ieșit 20 de mingiuțe brune-portocalii, dulci, aromate, parfumate, care pur și simplu se topesc în gură.

Pe lângă faptul că sunt un deliciu, ele sunt de asemenea bogate în nutrienți (proteine, fibre, vitamine, minerale și grăsimi benefice). Aceste mingiuțe nu au adaos de zahăr procesat, ele fiind îndulcite cu ajutorul zaharurilor furnizate de curmale și morcovi, astfel devenind o alternativă minunată la dulciurile din comerț. Mărturisesc cu sinceritate că de când am descoperit tipul acesta de desert, m-am îndepărtat îmbucurător de mult de ciocolata de pe rafturile supemarketurilor. Eu, marea devoratoare de dulciuri…

Ingrediente (pentru 20 de mingiuțe):

  • 100g morcov ras
  • 80g fulgi de ovăz
  • 80g nucă
  • 2 linguri semințe de cânepă
  • 180g curmale deshidratate (fără sâmburi)
  • coaja unei portocale organice sau ½ linguriță coajă portocală deshidratată
  • ½ linguriță extract de vanilie
  • ¾ linguriță scorțișoară
  • ¼ linguriță sare

Mod de preparare:

  1. Dacă ai un robot de bucătărie puternic, mixează toate ingredientele enumerate anterior până când obții o pastă omogenă.
  2. Dacă robotul tău de bucătărie tinde să fie mai leneș, așa cum este și al meu, de altfel, începe prin a transforma fulgii de ovăz în făină (poză).
  3. Scoate făina de ovăz într-ul bol și mixează nucile împreună cu semințele de cânepă. Adaugă morcovii rași și continuă să mixezi până când rezultă un amestec sfărâmicios de culoare portocalie.
  4. Adaugă făina de ovăz, sarea, extractul de vanilie, scorțișoara și coaja de portocală. Omogenizează.
  5. Adaugă curmalele și pulsează până când rezultă un un aluat lipicios. Consistența sa depinde de cantitatea de apă din morcovi și curmale. Dacă amestecul pare lichid, mai adaugă 1 – 2 linguri de fulgi de ovăz. Dacă amestecul e prea sfărâmicios, mai adaugă 1 – 2 curmale.
  6. Împarte aluatul în 20 de porții și modelează fiecare porție într-o minge cu ajutorul palmelor (poză).
  7. Lasă mingiuțele în frigider pentru minim 30 de minute înainte de a le servi.
  8. Depozitează-le în frigider într-un borcan închis ermetic pentru maxim 2 zile.


Sursa de inspirație: www.blissfulbasil.com

Salată de bulgur cu năut și cireșe (vegană / de post)


După îndelungi cercetări, în sfârșit am găsit salata perfectă! Mare cârcotașă mai pot fi atunci când vine vorba de salate, dar acestui minunat preparat nu-i pot găsi niciun cusur, oricât de tare m-aș strădui. O prepar extrem de des, folosind ingrediente din propria-mi grădină cu legume. Salata aceasta pe cât e de consistentă, pe atât e de savuroasă, pe cât e de sănătoasă, pe atât e de adictivă.

Baza acestei salate o reprezintă bulgurul și năutul, două surse excelente de proteină vegetală, care transformă salata într-un preparat nu numai gustos, ci și foarte sățios. Acestor două proteine li se alătură castraveți proaspeți, ceapă, ierburi aromatice și cireșe dulci și zemoase, transformând preparatul într-un adevărat festin. Și pe lângă toate aceste argumente, această salată mai e și vegană, fiind potrivită pe perioada postului.

Ingrediente (pentru 4 – 6 persoane):

  • 1 cană de bulgur (225g)
  • 1 conservă de năut
  • 2 căței de usturoi
  • 200g cireșe fără sâmburi
  • 3 – 4 castraveți (100g)
  • ½ ceapă (50g)
  • 1 ardei iute
  • ½ legătură de pătrunjel (14g tocat)
  • ½ legătură de mărar (8g tocat)
  • 4 linguri suc de lămâie
  • 5 linguri ulei de măsline
  • ½ linguriță chimion pudră (chimion, nu chimen – sunt două condimente diferite; în lb. engleză: chimion = cumin, chimen = caraway)
  • sare și piper după gust


Mod de preparare:

  1. Am așezat bulgurul uscat într-o oală mică cu capac și l-am asezonat cu ½ linguriță de sare. Am pus la fiert 1 cană de apă (240ml), iar în momentul în care a început să fiarbă, am turnat-o peste bulgur și am acoperit oala cu un capac. Am lăsat oala deoparte pentru 30 de minute.
  2. Într-o tigaie am încălzit 1 lingură de ulei de măsline. Am spălat năutul, l-am scurs, l-am așezat în tigaie și am amestecat. Am adăugat usturoiul tocat și am mai ținut tigaia pe foc timp de 2 – 3 minute, până când usturoiul a devenit foarte parfumat.
  3. Am tocat ceapa, castraveții, pătrunjelul și mărarul. Am îndepărtat semințele ardeiului iute, după care l-am tocat și pe el. Am îndepărtat sâmburii cireșelor, după care le-am înjumătățit.
  4. Într-un bol de salată am adăugat bulgurul (pe care l-am aerat cu o furculiță – poză), năutul usturoiat, ceapa, castraveții, ardeiul iute, pătrunjelul și mărarul. Am adăugat zeama de lămâie și uleiul de măsline (cele patru linguri rămase). Am asezonat cu chimion, sare și piper după care am amestecat.
  5. Am refrigerat salata pentru 30 de minute înainte de a o savura.

Sursa de inspirație: www.onceuponachef.com

Hummus cu leurdă



Hummusul este o minunată pastă de năut de origine orientală, consistentă și catifelată, cu o aromă plăcută de susan. Este un preparat vegan (de post) bogat în proteine, foarte ușor de preparat și extrem de delicios. Am încercat o sumedenie de variante de hummus de-a lungul timpului și m-am jucat atât cu ingredientele, cât și cu tehnicile care stau la baza preparării sale. Pentru a obține un hummus ireal de mătăsos, recurg de fiecare dată la aceleași două trucuri. În primul rând decojesc boabele de năut, le înlătur pielițele cu ajutorul degetelor, după care le adaug în robotul de bucătărie. Al doilea truc este acela de a începe hummusul printr-o emulsie, printr-o “maioneză” formată din tahini, suc de lime și ulei de măsline turnat în fir subțire. Aceste 2 detalii fac diferența între un hummus gustos si un hummus divin.

Varianta pe care ți-o propun este una nemaipomenit de catifelată, aromată și colorată: hummus cu leurdă. Minunata leurdă, cu gustul ei plăcut de usturoi, este și un ingredient nutritiv, bogat în carotenoizi, Vit A, Vit C și complex de vit B. Consumată crudă, leurda poate avea un gust prea agresiv, prea ierbos pentru unele papile gustative, așa că prefer să o blanșez înainte de a o folosi.

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 1 conservă de năut (400g)
  • 50g leurdă
  • 1 lingură tahini (15g) – preparat după rețeta aceasta
  • 2 linguri suc de lime (30ml)
  • 3 linguri ulei de măsline (45ml)
  • 1 – 2 linguri apă (15-30ml)
  • ¼ linguriță chimion (chimion, nu chimen – sunt două condimente diferite; în lb. engleză: chimion = cumin, chimen = caraway)
  • 1/8 linguriță fulgi de chili
  • sare după gust

Mod de preparare:

  1. Am blanșat leurda. Am pus la fiert 1l de apă. Am spălat frunzele de leurdă și le-am tăiat codițele fibroase. Când apa a început să fiarbă am adăugat leurda, am redus focul la minimum și am opărit-o pentru 40 de secunde. Între timp am pregătit un vas cu apă rece în care am adăugat vreo 10 cuburi de gheață. După cele 40 de secunde am strecurat leurda și am așezat-o rapid în bolul cu apă foarte rece. După ce leurda s-a răcit complet am strecurat-o și am stors-o de excesul de apă cu ajutorul mâinilor.
  2. M-am ocupat de năut. Am strecurat boabele de năut cu ajutorul unei strecurătoare, după care le-am clătit sub jetul de apă. Am luat câte 8 – 10 boabe și le-am frecat între palme pentru a le înlătura cojile – pasul acesta este opțional (poză).
  3. Am așezat pasta de susan (tahini) și sucul de lime în vasul robotului de bucătărie și am mixat până când am obținut o emulsie (poză).
  4. Cu robotul pornit, am turnat prima lingură de ulei și am mixat. Am procedat la fel și cu celelalte 2 linguri. În acest moment amestecul avea consistența unei maioneze (poză).
  5. Am adăugat năutul decorticat și am mixat timp de un minut, până când a rezultat o pastă.
  6. Am adăugat leurda blanșată (și mărunțită) și condimentele (chimion, fulgi de chili și sare) pe care le-am sfărâmat într-un mojar în prealabil. Am mixat hummusul, adăugând apă până când am ajuns la consistența dorită . Robotul meu de bucătărie nu este unul puternic, așa că m-am folosit și de un blender vertical pentru a  crea un hummus verde și catifelat.
  7. Am servit hummusul cu chilfle făcute în casă (după rețeta aceasta), ceapă verde și ridichi.





    Sursa de inspirație: www.inspiredtaste.net

Tahini (pastă de susan)



Tahini este o pastă de susan indispensabilă în bucătăria orientală. Este un sos catifelat, fluid, cu o aromă plăcută de susan. Tahini poate fi achiziționat din magazinele cu specific oriental, dar poate fi preparat și în casă, cea de-a doua variantă fiind mult mai puțin costisitoare. Tahini se prepară din 3 ingrediente: semințe de susan, ulei vegetal și sare. Semințele de susan se prăjesc într-o tigaie, atât cât să devină discret aurii și parfumate, după care se sfărâmă într-un robot de bucătărie (sau într-un mojar, asta dacă ești iubitor de sporturi extreme, bineînțeles) . După măcinare se adaugă câteva linguri de ulei, care tranformă semințele într-o emulsie galben-aurie, parfumată și mătăsoasă.

Eu mă bucur zilnic de gustul minunat al acestui preparat. Îl folosesc la humus, baba ganoush, ca dressing pentru salate sau legume fierte, alături de preparate din carne sau pur și simplu întins pe pâine proaspătă, alături de chives, lime și fulgi de chili. Pe lângă savoarea pe care o dă preparatelor, tahini aduce și un aport considerabil de nutrienți (proteine, grăsimi nesaturate, calciu, complex de vit B). Tahini e pur și simplu divin și dacă nu ai avut până acum ocazia să te convingi, te încurajez din tot sufletul să o faci!

Ingrediente (pentru 150g de tahini):

  • 140g semințe de susan decorticat
  • 2-3 linguri de ulei vegetal cu gust neutru (rapiță, floarea-soarelui sau un ulei de măsline mai lejer)
  • ¼ linguriță sare de mare

Mod de preparare:

  1. Am așezat semințele de susan într-o tigaie de fontă și le-am prăjit ușor, la foc mediu, amestecând încontinuu cu o lingură de lemn. Le-am ținut pe foc până când au devenit aurii și parfumate (cam 3 – 4 minute). Rumenirea lor excesivă dă un gust amar pastei de susan.
  2. Am luat tigaia de pe foc și am așezat semințele în vasul robotului de bucătărie. Le-am lăsat deoparte pentru vreo 5 minute, cât să se răcească.
  3. După ce s-au răcit am pornit robotul și le-am măcinat până aveau consistența nisipului umed (procesul a durat cam 4 – 5 minute, timpul variază în funcție de puterea aparatului).
  4. După ce le-am măcinat, am adăugat prima lingură de ulei. Am continuat să mixez, adăugând și restul uleiului, până când sosul a devenit fluid și omogen.
  5. L-am așezat într-un borcan cu capac și l-am refrigerat. Tahini rezistă în frigider până patru săptămâni.
  6. Eu l-am servit alături de franzelă făcută-n casă, stropit din belșug cu suc de lime, fulgi de chili și chives.

Salată de spanac cu tofu, fenicul și mandarine



Multe n-am de povestit despre salata de spanac cu fenicul, mandarine și tofu, decât că e salata la care am apelat excesiv toamna / iarna aceasta. E o salată colorată, plină de arome îndrăznețe și texturi contrastante și pe lângă toate acestea, mai e și vegană (de post). Feniculul crocant și parfumat merge de minune cu feliile dulci și suculente de mandarină, iar spanacul fraged și ceapa verde aduc un suflu primăvăratic salatei. Drăgălașele triunghiuri de tofu sunt marinate în suc de mandarină, oțet de orez, sos de soia, ulei de măsline, ghimbir și usturoi, după care sunt coapte până când prind o crustă rumenă și crocantă. Simplu și gustos!

Îmi place salata de spanac cu fenicul, mandarine și tofu pentru că:

  • e vegană, deci perfectă pentru zilele de post
  • e o salată plină de gust și culoare
  • e o salată nutritivă
  • e bogată în proteine, ceea ce o face consistentă
  • merge de minune pe tot parcursul anului, legumele se adaptează în funcție de sezon

Ingrediente pentru (4 persoane):

  • 200g tofu simplu (fără saramură)
  • 1 bulb mic de fenicul (100g)
  • 3 mandarine
  • 3 fire de ceapă verde
  • 50g spanac baby

pentru marinadă:

  • 2 linguri suc de mandarină
  • 2 linguri oțet de orez
  • 2 linguri sos de soia
  • 3 linguri ulei de măsline
  • 1 lingură ghimbir ras
  • 3 căței de usturoi
  • 1 linguriță zahăr brun
  • 1/8 linguriță pudră de chili și 1/8 linguriță piper

Mod de preparare:

  1. Am scos brânza tofu din cutie, am șters-o cu un prosop de hârtie și am așezat-o între alte două prosoape. Am presat-o cu o greutate (eu am folosit mojarul) pentru a elimina lichidul în exces. Am lăsat-o deoparte pentru 30 de minute.
  2. Între timp am preparat marinada. Într-un blender am așezat ingredientele menționate mai sus și am pulsat până când am obținut un sos omogen.
  3. Am luat bucata de tofu și am tăiat-o în 6 dreptunghiuri, după care am tăiat fiecare dreptunghi în două, pe diagonală (poză).
  4. Am luat o pungă resigilabilă și am așezat triunghiurile de tofu în ea. Am turnat 2/3 din marinadă peste brânză (restul l-am păstrat la rece pentru a-l servi ca dressing) și am amestecat cu grijă. Am lăsat feliile la marinat pentru o oră. După 45 de minute am preîncălzit cuptorul la 190°C / 375°F (treapta 5).
  5. După ce s-a scurs timpul de marinare, am luat o tavă tapetată cu hârtie pergamentată și am așezat triunghiurile de tofu pe ea. Am copt triunghiurile timp de 15 minute, după care le-am întors și am reintrodus tava în cuptor pentru alte 10 – 15 minute. După ce s-au rumenit frumos, le-am scos pe o farfurie și le-am lăsat deoparte.
  6. Am decojit mandarinele și le-am separat felie cu felie. Am tăiat ceapa rondele. Am tăiat feniculul în felii subțiri (poză).
  7. Pe un platou am așezat spanacul, după care am distribuit feniculul, ceapa verde, feliile de mandarină și triunghiurile de tofu. Înainte de servire am stropit salata cu dressing-ul refrigerat.

Sursa de inspirație: www.foodnetwork.com

Supă-cremă de dovleac

pumpkin

pumpkin-soup

pumpkin-soup-up

Supa-cremă de dovleac e printre supele mele preferate. Știu că afirm același lucru despre fiecare supă pe care o prezint, la fel cum știu că tare s-ar putea să am o problemă de adicție. N-aș numi-o problemă, totuși. Mai degrabă i-aș spune o afinitate declarată pentru tot ce-i sănătos, savuros și hidratant.

Din punct de vedere dovlecesc, anul acesta a fost unul foarte productiv. Dacă anul trecut, după atâta muncă asiduă, m-am ales cu două tentative leșinate de dovlecei, anul acesta am rupt gura târgului (ca s-o menținem în același registru stilistic) și m-am ales cu niște giganți de d-abia-i țin în brațe. Și mari, și mulți, și gustoși! Sunt atât de frumoși încât mi-e și milă să-i sacrific. Dar în momentele de milă acută îmi aduc aminte cât sunt de gustoși, așa că prind curaj ca prin minune și trec la treabă.

Supa-cremă de dovleac îmi place pentru că :

  • e nutritivă și consistentă
  • e delicioasă, picantă, dulce-sărată, cu arome subtile de salvie, nucșoară și cocos
  • e densă , delicată și catifelată
  • e vegană, așa că e perfectă pentru zilele de post
  • e extrem de rapidă

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 1,5 kg de dovleac plăcintar (eu am folosit varietarea Musquee de Provence)
  • 0,8 – 1l supă de legume (în funcție de concentrația în apă a dovleacului)
  • 3 linguri ulei de măsline
  • 1 ceapă roșie medie (75g)
  • ½ praz (100g)
  • 1 morcov mare (100g)
  • 1 tijă de apio (50g)
  • 1 ardei iute
  • 3 căței de usturoi
  • 10 frunze de salvie
  • 1 lingură de cimbru proaspăt (tocat)
  • 4 linguri vin roșu demisec
  • 1 lingură de miere (în perioada postului / în dieta vegană o înlocuiesc cu sirop de arțar)
  • 100ml lapte de cocos (opțional)
  • ¼ linguriță de nucșoară rasă
  • sare și piper după gust
  • 2 linguri de semințe de dovleac (pentru servire)

soup-ingredients

chopping-pumpkin

chopped-vegetables

sauted-vegetables

cooked-vegetables

Mod de preparare

  1. Cu un cuțit ascuțit am decojit dovleacul și l-am tăiat în cuburi (am avut 1,2 kg de cuburi de dovleac). Am curățat legumele și le-am mărunțit: ceapa – solzi , morcovul și apio – rondele.
  2. Am despicat prazul pe lungime până în centrul său și l-am clătit pentru a putea înlătura firicelele de nispit din interior, după care l-am tocat rondele. I-am înlăturat semințele ardeiului iute, după care l-am tocat fin. Am zdrobit cățeii de usturoi cu latul lamei cuțitului. I-am decojit, le-am eliminat inimile (porțiunea din mijloc), după care i-am tocat fin.
  3. Într-o oală încăpătoare am încălzit uleiul de măsline la foc mediu. Am pus ceapa la sotat în uleiul încins și am amestecat până a devenit translucidă. Am adăugat prazul, morcovul și apio și le-am călit timp de vreo 5 minute, amestecând din când în când.
  4. Am adăugat salvia, cimbrul, ardeiul iute și usturoiul și am amestecat timp de vreo 30 de seunde. Am stins legumele cu vin și am amestecat până când alcoolul s-a evaporat și lichidul s-a redus la jumătate.
  5. Am adăugat cuburile de dovleac și am acoperit legumele cu supă (eu am folosit cam 900ml supă). Am așteptat ca supa să dea în clocot, am acoperit-o cu un capac, după care am redus focul la minimum. Am fiert supa până când dovleacul s-a înmuiat (25 – 30 de minute).
  6. După ce toate legumele erau fierte, am turnat cu grijă amestecul în vasul unui blender și am pasat supa până când a devenit o cremă catifelată (la fel de bine se putea folosi și un blender vertical).
  7. Am turnat supa-cremă înapoi în oală, am reîncălzit-o, am adăugat mierea, laptele de cocos și nucșoara și am asezonat cu sare și piper.
  8. Am servit supa în boluri, cu semințe de dovleac pe post de crutoane.

soup
soup-pumpkin-seeds
soup-bowl