Pâine marocană cu griș – Khobz dyal Smida (vegan / de post)

Ador să prepar pâine, mă fascinează chimia din spatelele ei și nimic nu mă destinde mai mult ca frâmântatul aluatului în podul palmei. Dar latura mea aventuroasă nu-mi permite să mă repet, așa că nu trece luna să nu testez rețete noi. De unele mă depart fără regrete, în timp ce altele-mi pătrund adânc în suflet. Să se fi tot scurs vreo 3 ani de când am făcut cunoștință cu pâinea marocană cu griș și de atunci o prepar cel puțin o dată pe lună. E una dintre cele mai rapide pâini încercate de mine vreodată, iar gustul ei e absolut minunat. Are o coajă subțire și un miez aerat și elastic. Toate rețetele de pâine-mi sunt dragi tare, dar pâinea marocană cu griș ocupă un loc special în inima mea.

Ingrediente:

⦁ 180ml apă ” ca de pâine” (38 – 40°C)
⦁ 1 linguriță zahăr
⦁ 1 linguriță drojdie
⦁ 200g griș
⦁ 170g făină albă tip 650
⦁ 1 lingură ulei de măsline (15ml)
⦁ 1 linguriță de sare


Mod de preparare:

1. Activarea drojdiei. Într-un bol am amestecat apa, drojdia și zahărul și am lăsat bolul deoparte pentru vreo 10 minute. După cele 10 minute, drojdia se activase și amestecul era spumos la suprafață.

2. Formarea aluatului. Într-un bol încăpător am cernut făina împreună cu grișul. Am făcut o adâncitură în mijlocul ei și am turnat amestecul de drojdie și uleiul de măsline. Am amestecat cu o lingură  până când aluatul s-a legat. Ultimul ingredient pe care îl adaug unui aluat este sarea. Daca e adaugată la început, aceasta interferă cu drojdia iar aluatul nu va crește la fel de bine. După ce am adăugat sarea am format o minge de aluat.

3. Frământare. Am mutat aluatul pe suprafața de lucru înfăinată și l-am frământat timp de 5 minute, pudrându-l cu făină atunci când era prea lipicios. După cele 5 minute de frâmântare, aluatul devenise suplu și elastic.

4. Odihnire. Am așezat mingea de aluat pe suprafața de lucru pudrată cu griș, am acoperit-o cu un prosop și am lăsat-o la odihnit pentru 10 minute.

5. Modelare & crestare. După ce s-au scurs cele 10 minute m-am folosit de un sucitor pentru întinde aluatul sub forma unui disc cu grosimea de 1cm. Am așezat discul de aluat pe o tavă tapetată cu hârtie pergamentată, l-am crestat la suprafață cu o lamă și am acoperit tava cu același prosop. Am lăsat pâinea la dospit pentru 45 – 60 de minute. În ultimele 20 de minute am încălzit cuptorul la 400°F/204°C (treapta 6).

6. Coacere. După ce pâine și-a dublat înălțimea am introdus tava în cuptorul preîncălzit și am copt-o timp de 25 de minute.

7. Servire. Am așezat pâine pe un grătar de sârmă și am lăsat-o să se răcească pentru o oră înainte de a o felia.

Sursa de inspirație: www.landsandflavors.com

Lachha paratha – lipii indiene în straturi (vegan / de post)

 

Lachha paratha este o lipie indiană formată dintr-o mulțime de straturi crocante suprapuse. Această lipie are un gust formidabil și se prepară dintr-o mână de ingrediente accesibile. Nu ingredientele îi dau caracterul ei aparte, ci tehnica din spatele ei. Astfel că se frământă un aluat din făină, apă, ulei, un strop de sare și unul de zahăr, se lasă la odihnit și se împarte în 6 mingi care se întind cu sucitorul până rezultă un disc subțire de tot. Magia d-abia acum începe; discul acesta de aluat se unge cu ulei și se pudrează cu făină, după care se pliază sub forma unui evantai. Evantaiul se rulează sub forma unui melc, iar melcul se întinde formând astfel lipia noastră. Pașii amintiți anterior nu fac nimic altceva decât să creeze o multitudine de straturi crocante și sfărâmicioase. Comparativ cu o lipie clasică, prepararea lipiei în straturi e mai migăloasă, dar rezultatul este unul absolut uimitor, atât din punct de vedere gustativ, cât și vizual, ba chiar și auditiv.

 

Ingrediente (pentru 6 – 8 lipii):

  • 280g făină integrală (2 căni) * + 70g făină integrală pentru întins (1/2 cană)
  • 75ml ulei de măsline (5 linguri) **
  • aproximativ 140ml apă „ca de pâine” (38 – 40°C)***
  • 5g sare (1 linguriță)
  • 5g zahăr granulat (1 linguriță)

* Eu am folosit făină integrală. Se poate folosi atât făină albă tip 650, cât și un amestec de 1:1 de făină albă și făină integrală.

** În aluat se adaugă o lingură de ulei, celelalte 4 linguri se folosesc la unsul lipiilor

*** Cantitatea de apă variază în funcție de făină. Apa se adaugă treptat, până când se formează un aluat moale care nu se lipește de pereții bolului. La 280g făină integrală eu folosesc cam 140ml apă.

Mod de preparare:

  1. Într-un bol încăpător am cernut 280g de făină împreună cu sarea. Am adăugat zahărul și o lingură de ulei de măsline. Am adăugat vreo 2 linguri de apă, după care am început să amestec cu degetele. Am continuat să adăug apa puțin câte puțin, frământând încontinuu, până când am obținut un aluat moale, suplu și elastic, dar care nu se lipea de pereții bolului.
  2. Am mutat aluatul pe suprafața de lucru pudrată cu făină și l-am frământat timp de 2 minute, după care l-am pus înapoi în bol, l-am acoperit cu un prosop umed și l-am lăsat să se relaxeze pentru 30 de minute.
  3. După 30 de minute l-am frământat din nou și l-am împărțit în 6 triunghiuri, cărora le-am dat ulterior o formă sferică.
  4. Am luat o minge de aluat (pe restul le-am acoperit cu același prosop umed), am pudrat-o generos cu făină și am întins-o cu sucitorul până când a ajuns la grosimea de vreo 2 mm.
  5. Am uns-o cu ulei de măsline și am pudrat-o cu făină. Am apucat-o de un capăt și am început să o pliez sub forma unui evantai, în pliuri late de 2cm.
  6. Am luat evantaiul de un capăt și am început să îl rulez sub forma unui melc, introducând capătul liber sub melc.
  7. Am pudrat melcul cu făină și l-am întins cu sucitorul până a ajuns la grosimea de 3-4mm.
  8. Am încins o tigaie la foc mic – mediu. Am așezat prima lipie în tigaie și am copt-o până când au început să apare bule de aer la suprafață. Am uns-o cu ulei pe partea de deasupra (pe partea crudă), am întors-o pe cealaltă parte, am uns-o și pe partea aceasta (adică partea coaptă) și am continuat să o mai țin pe foc până când a început să se rumenească. Am reîntors-o pe prima parte, am ținut-o pe foc până când s-a rumenit, după care am întors-o și am rumenit-o uniform și pe ce-a de-a doua parte.
  9. Am procedat la fel și cu celelate lipii. În timp ce o lipie e în tigaie, eu o întind și o rulez pe următoarea (pentru a economisi timp). Ele ies crocante și sfărâmicioase. Câteodată așez lipiile sub un prosop pe măsură ce le coc. Acoperirea lipiilor fierbinți le înmoie și le face mai flexibile.
  10. Lipiile se pot savura ca atare, sau se pot consuma alături de curry, chutney sau diverse paste de legume.

Česnica (cesniţa) cu foi făcute în casă – plăcintă tradiţională sârbească de Crăciun

Cesnița este un desert minunat care se servește în gospodăriile sârbești în Ajun de Crăciun pe rit vechi. Dacă acum doi ani, folosindu-mă de foi de plăcintă din comerț, am ilustrat o variantă facilă de preparare a cesniței, acum am considerat de cuviință să-mi iau inima-n dinți și să o prepar à l’ancienne, exact așa cum o pregătea draga mea bunică. În timpul preparării, în ceșniță se ascunde un bănuț iar cel ce-l va nimeri, se spune că va fi norocos tot anul.

 

Să fi fost de-o șchioapă când am văzut-o ultima oară pe bunica preparând cesnița, dar imaginile-mi sunt încă atât de vivide, precum un film vechi care se derulează în mintea mea necontenit. Acest film mut mi-a marcat temeinic copilăria, mai mult decât orice altceva. Încă-mi sunt vii în memorie toți pașii,  începând cu cernutul făinii, topitul unturii, plămădirea și frământarea aluatului, odihnirea lui, măcinarea nucii, aranjarea fără cusur a feței de masă, întinderea aluatului cu mâinile, așezarea în tavă a foilor, umplerea lor, așezarea bănuților norocoși, crestarea aluatului, coacerea plăcintei…

Din teama de a nu omite nimic, am intervievat mai multe femei din comunitatea sârbă din Arad și Timiș, așa că rețeta pe care o voi prezenta în cele ce urmează e o fuziune între bagajul meu informațional și trucurile dumnealor dezvăluite după zeci și zeci de cesnițe perfecte.

Ingrediente(pentru o tavă de 30x22cm, adică 20 de felii de cesniță):

pentru foi

  • 500g făină pentru pâine tip 650 *
  • 255ml apă „ca de pâine” (între 36 – 38°C) – sau 17 linguri de apă
  • 75ml ulei vegetal cu gust neutru / untură topită – 5 linguri de ulei
  • 10ml oțet 9° – 2 lingurițe
  • un praf de sare – 1/8 linguriță

pentru ungerea foilor

  • 45ml ulei vegetal cu gust neutru / untură topită – 3 linguri
  • 45ml lapte
  • 3 linguri de miere (opțional)

pentru umplutură

  • 300g nucă
  • 225g zahăr tos **
  • coaja unei lămâi
  • 3 bănuți (spălați temeinic cu apă și săpun, după care sterilizați prin fierbere ptr minimum 30 de minute)

Mod de preparare:

  1. Într-un bol încăpător am cernut făina și am amestecat-o cu sarea.
  2. Am făcut o adâncitură în mijlocul ingredientelor uscate și am adăugat apa călduță, uleiul și oțetul. Am amestecat cu o furculiță până a rezultat o minge de aluat pe care am frământat-o în bol timp de vreo 3 minute, până când a devenit netedă la suprafață.
  3. Am mutat aluatul pe blatul de lucru și am continuat să-l frământ cu podul palmei, aruncându-l cu putere pe sufrața mesei. L-am învelit lejer într-o pungă de plastic, l-am acoperit cu un prosop și l-am lăsat la odihnit pentru minim 1 oră (odihnirea aluatului este vitală pentru relaxarea glutenului).
  4. Am sterilizat bănuții prin fierbere timp de 30 de minute.
  5. Am măcinat nuca și am ras coaja de lâmâie. Am luat 2 boluri. În primul am amestecat nuca, zahărul, coaja rasă de lămâie și în al doilea am amestecat uleiul cu laptele.
  6. Am luat tava și am tapetat-o cu hârtie de copt.
  7. După ce aluatul s-a odihnit, am îndepărtat punga de plastic și l-am împărțit în 3 bucăți relativ egale. O bucată de aluat am lăsat-o pe suprafața de lucru și pe celelalte două le-am reintrodus în pungă.
  8. Am pudrat suprafața de lucru cu făină și am întins alutul cu sucitorul până când avea grosimea de 1/2 de cm.
  9. Am acoperit masa cu o față de masă curată (se poate folosi și lenjerie de pat), am așezat foaia de aluat întinsă pe podul palmelor și am început să o întind cu mișcări ușoare din centru înspre periferie. După ce partea centrală părea sufcicient de subțire, am așezat foaia pe fața de masă și am continuat să o subțiez, trăgând ferm marginile foii înspre marginile mesei, rotindu-mă de jur împrejurul mesei. În momentul în care foaia opunea rezistență, mă opream și lăsam aluatul să se odihnească pentru câteva momente. La final foaia trebuie să fie atât de subțire încât se poate citi ziarul prin ea. Am tăiat foaia în 4 părți egale (m-am folosit de un cutter de pizza).
  10. Am luat prima foaie și am continuat (dacă era nevoie) să o întind pe cele 2 laturi tăiate (unde era practic mijlocul foii mari de aluat). Am așezat-o în tavă și i-am îndepărtat marginile mai groase. Am uns-o cu amestecul de ulei și lapte. Peste ea am așezat cea de-a doua foaie, pe care am uns-o.
  11. Peste cea de-a doua foaie am distribui uniform 2 pumni de nucă dulce și aromată.
  12. Am acoperit nuca cu cea de-a treia foaie, am uns foaia și am distribuit uniform amestecul de nucă.
  13. Am procedat la fel până am ajuns la foaia nr. 6 (după ce-am epuizat prima bucată de aluat intinsă, am trecut la întinsul celei de-a doua bucăți din pungă), când peste amestecul de nucă am așezat cei 3 bănuți sterilizați.
  14. Am continuat cu restul foilor până când am ajuns la foaia nr. 10, pe care am uns-o și peste care am așezat ultimul strat generos de nucă.
  15. Am acoperit nuca cu penultima foaie de aluat. Am uns foaia și am acoperit-o cu ultima foaie de aluat. Am tăiat suprafața plăcintei în 20 de pătrate, am uns-o cu amestecul de ulei și lapte și am pus-o în cuptorul preîncălzit la foc mediu – mare 375°F/190°C (trapta 5) pentru 30 de minute.
  16. Cât plăcinta era încă fierbunte, am uns-o cu 3 linguri de miere amestecate cu 2 linguri de apă și am acoperit-o cu un prosop. Acest pas este absolut opțional, în unele gospodării se însiropează cesnița, în timp ce alte gospodării o preferă uscată.

 

Notă:

*Conținutul mare de gluten este esențial pentru elasticitatea foilor. Un conținut mare de gluten împiedică ruperea foilor.

**Se poate folosi și zahăr brun. Cantitatea aceasta de zahăr (225g) mi se pare idealăzahăr, făcând prăjitura moderat dulce, dar această cantitatea se poate modifica după gustul fiecăruia.











Biscuiți shortbread cu lavandă (vegan / de post)

Când mă gândesc la gustarea ideală, îmi imaginez o cană mare de ceai fierbinte însoțită de biscuiți proaspăt scoși din cuptor. Iubesc biscuiții, indifererent de formă, aromă sau culoare, așa că m-am îndrăgostit de aceste dreptunghiuri parfumate încă de la prima înghițitură. Biscuiții shortbread sunt originari din Scoția și în compoziția lor intră o parte de zahăr, două părți de unt și trei părți de făină. Eu am respectat proporțiile dar am înlocuit untul cu margarină, adaptând astfel rețeta pentru perioada postului. Acești biscuiți sunt atât de fragezi încât pur și simplu se topesc în gură, iar aroma lavandei te învăluie cu fiecare înghițitură.

Biscuiții cu lavandă sunt pe cât de savuroși, pe atât de ușor de făcut. Aluatul se modelează în forma unui baton, se refrigerează și se taie în dreptunghiuri, așa că n-ai nevoie de forme speciale pentru tăiat biscuiți. E fascinant cum câteva ingrediente banale reușesc să se transformă în ceva sublim.

Ingrediente (pentru 20 de biscuiți):

  • 115g margarină / grăsime tartinabilă vegană (unt vegan) / ulei de cocos în stare solidă –  la temperatura camerei
  • 130g făină albă tip 000
  • 30g zahăr pudră
  • 1/2 linguriță extract de vanilie
  • 1/2 linguriță flori de lavandă tocate
  • un praf de sare



Mod de preparare:

  1. Am preincalzit cuptorul la 180C / 350F (treapta 4).
  2. Am așezat grăsimea (margarina, în cazul meu) într-un bol încăpător și am aerat-o cu ajutorul unui mixer timp de vreo 15 secunde. Am cernut zahărul pudră și l-am adăugat peste grăsime. Am mixat cele 2 ingrediente până la omogenizare.
  3. Am adăugat sarea, vanilia și florile uscate de lavandă (pe care le-am tocat fin în prealabil). Am amestecat până la omogenizare.
  4. Am adăugat făina cernută și am continuat să mixez până când amestecul avea aspectul de nisip umed. Am lăsat mixerul deoparte și am început să frământ cu degetele până când amestecul sfărâmicios s-a compactat, devenind o cocă.
  5. Am modelat aluatul într-un baton și l-am așezat între 2 dreptunghiuri de folie de prospețime. Am continuat să modelez batonul, apăsând ușor de sus în jos, până când acesta a devenit un paralelipiped. L-am introdus în congelator timp de 15 minute.
  6. După 15 minute l-am dezvelit și l-am împărțit în 20 de felii subțiri de vreo 4-5mm. Eu inițial crestez tot aluatul, după care tai feliile propriu-zise.
  7. Am așezat biscuiții pe o tavă tapetată cu hârtie pergamentată și am refrigerat tava timp de 10 minute. Această etapă permite biscuiților să-și păstreze forma în timpul coacerii.
  8. Am intodus tava în cuptorul preîncălzit și am copt biscuiții până când au devenit aurii la bază (13-14 minute).
  9. I-am așezat pe un grătar pentru a se răci, după care i-am depozitat într-un borcan închis ermetic.