Tăieței de casă cu varză (vegan / de post)

Mi se umple sufletul de bucurie atunci când îmi amintesc de tăiețeii cu varză călită ai bunicii mele, acei tăieței parfumați și piperați cu care mă aștepta în fiecare după-amiază de vineri. Năvăleam pe ușă, îmi aruncam ghiozdanul pe jilțul din lemn masiv din colț, iar ea mă întâmpina cu un zâmbet cald și un bol de tăieței. Nici n-aveam nevoie de mai mult.

Pentru acești minunați tăieței n-ai nevoie decât de o mână de ingrediente necostisitoare și de vreo 20 de minute. Dacă te hotărăști să nu-i cumperi, ci să-i prepari de la zero, n-ai nevoie de mai mult de-un ceas. Acum îi fac cu mașina de tăieței, dar ani de zile i-am meșteșugit cu sucitorul și cu un cuțit ascuțit (dovada e aici). Atunci când îi prepar în varianta vegană (de post), înlocuiesc ouăle cu apă și ulei de măsline. Mie nu-mi plac tăiețeii palizi, așa că în făină adaug un praf de turmenic. Acesta le dă o culoare aurie absolut superbă. Eu zic să ne apucăm de treabă, că deja îmi plouă în gură!

 

Ingrediente (pentru 4 porții):

pentru tăieței:

  • 300g făină tip 650
  • 160ml lichid (115ml apă + 45ml ulei de măsline)
  • o linguriță și jumătate de sare
  • o jumătate de linguriță de turmenic

 

pentru varza călită:

  • 1/2 kg varză albă proaspătă
  • 1/2 lingură de sare
  • 3 linguri ulei de floarea-soarelui
  • 1 ceapă albă
  • 1 linguriță de piper măcinat

Mod de preparare:

  1. Aluat tăieței. Într-un bol încăpător am cernut făina. Am adăugat sarea și turmenicul și am amestecat.
  2. Am format o adâncitură în mijlocul făinii, am turnat apa împreună cu uleiul de măsline și am amestecat cu o furculiță până am format o minge de aluat.
  3. Am mutat mingea de aluat pe suprafața de lucru pudrată cu făină și am frământat-o timp de 10 minute. După cele 10 minute de frământare, aluatul devenise elastic și neted la suprafață.
  4. Am învelit aluatul într-o folie de plastic și l-am refrigerat pentru vreo 30 de minute.
  5. Varza călită. Până ce aluatul s-a relaxat la frigider, m-am ocupat de varză. Am luat varza, i-am îndepărtat frunzele de la exterior, am spălat-o și am uscat-o cu un șervet de hârtie.
  6. Am împărțit varza în 4 bucăți, am tocat-o în fâșii subțiri, am așezat-o într-o strecurătoare iar strecurătoarea am așezat-o într-un bol (pentru ca zeama să se scurgă în bol). Am sărat-o și am frământat-o între degete, având grijă să înlătur bucățile mari și fibroase care mi-au ieșit în cale. Am lăsat varza deoparte până când m-am ocupat de ceapă.
  7. Am curățat ceapa, am înjumătățit-o și am tocat-o solzi. Am încălzit cele 2 linguri de ulei într-o cratiță, am adăugat ceapa și am sotat-o la foc mediu până când a devenit translucidă.
  8. Am stors varza de excesul de lichid cu ajutorul degetelor. Am adăugat varza peste ceapa sotată, am amestecat cu o lingură de lemn, am acoperit oala cu un capac și am redus focul la minimum. Am ținut varza pe foc până când s-a înmuiat (15 – 20 minute). La final am asezonat varza cu piper din belșug.
  9. Tăierea tăiețeilor – Pașii de mai jos se pot realiza la fel de bine și cu un sucitor și un cuțit ascuțit, exact ca aici. Am scos aluatul din frigider și l-am împărțit în 6, după care am modelat fiecare bucată sub forma unei bile. Am luat prima bilă și am aplatizat-o cu degetele, după care am pliat-o. Am trecut fiecare bucată de aluat prin mașina de întins, începând cu diametrul cel mai mare și m-am oprit la treapta 5. Am trecut aluatul prin fiecare treaptă de două ori, doar prin treapta 5 l-am trecut o singură dată.                                                                                          rezumat:  pliere, tr1x2, pliere, tr2x2, tr3x2, tr4 x2, tr5x1
  10. Am luat fiecare bucată de aluat întins și l-am tăiat cu ajutorul mașinii.
  11. Am luat o oală mare, am umplut-o cu apă, i-am pus un capac și am pus-o pe foc. Când apa a început să fiarbă, am pus în oală o mână de sare. Am fiert tăiețeii timp de un minut și jumătate, după care i-am clătit sub un jet de apă rece.
  12. Am adăugat tăiețeii fierți peste varză, am amestecat cu grijă și i-am savurat imediat.

















Lachha paratha – lipii indiene în straturi (vegan / de post)

 

Lachha paratha este o lipie indiană formată dintr-o mulțime de straturi crocante suprapuse. Această lipie are un gust formidabil și se prepară dintr-o mână de ingrediente accesibile. Nu ingredientele îi dau caracterul ei aparte, ci tehnica din spatele ei. Astfel că se frământă un aluat din făină, apă, ulei, un strop de sare și unul de zahăr, se lasă la odihnit și se împarte în 6 mingi care se întind cu sucitorul până rezultă un disc subțire de tot. Magia d-abia acum începe; discul acesta de aluat se unge cu ulei și se pudrează cu făină, după care se pliază sub forma unui evantai. Evantaiul se rulează sub forma unui melc, iar melcul se întinde formând astfel lipia noastră. Pașii amintiți anterior nu fac nimic altceva decât să creeze o multitudine de straturi crocante și sfărâmicioase. Comparativ cu o lipie clasică, prepararea lipiei în straturi e mai migăloasă, dar rezultatul este unul absolut uimitor, atât din punct de vedere gustativ, cât și vizual, ba chiar și auditiv.

 

Ingrediente (pentru 6 – 8 lipii):

  • 280g făină integrală (2 căni) * + 70g făină integrală pentru întins (1/2 cană)
  • 75ml ulei de măsline (5 linguri) **
  • aproximativ 140ml apă „ca de pâine” (38 – 40°C)***
  • 5g sare (1 linguriță)
  • 5g zahăr granulat (1 linguriță)

* Eu am folosit făină integrală. Se poate folosi atât făină albă tip 650, cât și un amestec de 1:1 de făină albă și făină integrală.

** În aluat se adaugă o lingură de ulei, celelalte 4 linguri se folosesc la unsul lipiilor

*** Cantitatea de apă variază în funcție de făină. Apa se adaugă treptat, până când se formează un aluat moale care nu se lipește de pereții bolului. La 280g făină integrală eu folosesc cam 140ml apă.

Mod de preparare:

  1. Într-un bol încăpător am cernut 280g de făină împreună cu sarea. Am adăugat zahărul și o lingură de ulei de măsline. Am adăugat vreo 2 linguri de apă, după care am început să amestec cu degetele. Am continuat să adăug apa puțin câte puțin, frământând încontinuu, până când am obținut un aluat moale, suplu și elastic, dar care nu se lipea de pereții bolului.
  2. Am mutat aluatul pe suprafața de lucru pudrată cu făină și l-am frământat timp de 2 minute, după care l-am pus înapoi în bol, l-am acoperit cu un prosop umed și l-am lăsat să se relaxeze pentru 30 de minute.
  3. După 30 de minute l-am frământat din nou și l-am împărțit în 6 triunghiuri, cărora le-am dat ulterior o formă sferică.
  4. Am luat o minge de aluat (pe restul le-am acoperit cu același prosop umed), am pudrat-o generos cu făină și am întins-o cu sucitorul până când a ajuns la grosimea de vreo 2 mm.
  5. Am uns-o cu ulei de măsline și am pudrat-o cu făină. Am apucat-o de un capăt și am început să o pliez sub forma unui evantai, în pliuri late de 2cm.
  6. Am luat evantaiul de un capăt și am început să îl rulez sub forma unui melc, introducând capătul liber sub melc.
  7. Am pudrat melcul cu făină și l-am întins cu sucitorul până a ajuns la grosimea de 3-4mm.
  8. Am încins o tigaie la foc mic – mediu. Am așezat prima lipie în tigaie și am copt-o până când au început să apare bule de aer la suprafață. Am uns-o cu ulei pe partea de deasupra (pe partea crudă), am întors-o pe cealaltă parte, am uns-o și pe partea aceasta (adică partea coaptă) și am continuat să o mai țin pe foc până când a început să se rumenească. Am reîntors-o pe prima parte, am ținut-o pe foc până când s-a rumenit, după care am întors-o și am rumenit-o uniform și pe ce-a de-a doua parte.
  9. Am procedat la fel și cu celelate lipii. În timp ce o lipie e în tigaie, eu o întind și o rulez pe următoarea (pentru a economisi timp). Ele ies crocante și sfărâmicioase. Câteodată așez lipiile sub un prosop pe măsură ce le coc. Acoperirea lipiilor fierbinți le înmoie și le face mai flexibile.
  10. Lipiile se pot savura ca atare, sau se pot consuma alături de curry, chutney sau diverse paste de legume.

Chifle rapide




Întotdeuna am preferat chiflele în detrimentul pâinii, din 2 motive mari și late:

  1. Fac parte din categoria oamenilor care preferă coaja și nu miezul, iar in cazul chiflelor, cantitatea de coaja raportată la miez e satisfăcătoare.
  2. Sunt incapabilă să tai o felie decentă de pâine. Întotdeuna o tai strâmb. Întotdeauna. Iar dacă am de tăiat mai multe felii… acolo să vezi distracție.

Din punctul meu de vedere, chiflele acestea sunt chiflele perfecte. Sunt extrem de ușor de preparat, au un miez incredibil de pufos și o coajă crocantă. Sunt foarte versatile, sunt delicioase în compania supelor-cremă sau a tocănițelor și sunt nemaipomenite ca bază pentru sandwich ori hamburger. Și partea cea mai interesantă e că se pregătesc în 50-60 de minuțele.

Chifle (8 bucăți)

Ingrediente:

  • 250g de făină albă + 10g (pentru frământat)
  • 25g ou bătut – 1/2 ou
  • ¼ linguriță sare
  • 120ml apă “ca de pâine” (între 36-38°C)
  • 35ml ulei de măsline
  • 15g zahăr granulat (eu am folosit zahăr brun)
  • 7g drojdie uscată activă (1 plic) 

    Mod de preparare:

    1. Am încălzit cuptorul la 400°F/204°C (treapta 6).
    2. Într-un bol am amestecat apa, uleiul, zahărul și drojdia și am lăsat bolul deoparte pentru 10 minute. După cele 10 minute, drojdia se activase și amestecul era foarte spumos la suprafață (poză).
    3. Într-un bol încăpător am cernut făina.
    4. Am făcut o adâncitură în mijlocul făinii și am adăugat lichidul din bol (apa + uleiul + zahărul + drojdia). Am adăugat ½ din oul bătut și am amestecat cu o spatulă de lemn.
    5. În acest moment am adăugat sarea, după care am continuat să amestec cu spatula de lemn până am format o bilă lipicioasă de aluat. Ultimul ingredient pe care îl adaug unui aluat este sarea. Daca e adaugată la început, aceasta interferă cu drojdia iar aluatul nu va crește la fel de bine.
    6. Am mutat aluatul lipicios pe blatul de lucru pudrat cu făină cu 1/2 de lingură de făină și l-am frământat energic timp de 2 – 3 minute.
    7. Cu un cuțit ascuțit am împărțit aluatul în 8 bucăți. Am luat o bucată de aluat și i-am dat o formă sferică.
    8.  Am așezat chiflele pe o tavă tapetată cu hârtie de copt și le-am mai lăsat vreo 20 minute la dospit, acoperite.
    9. După cele 30 minute le-am copt în partea din mijloc a cuptorului timp de vreo 13 minute, atât cât să se rumenească uniform și să înmiresmeze toată bucătăria.

    Sursa de inspirație: www.kitchemeetsgirl.com

Tortilla – lipie mexicană (vegan / de post)


Nu țin minte când am cumpărat ultima oară lipii din comerț. Întotdeuna le pregătesc în casă. Sunt ușor de preparat, au un gust incredibil și sunt și foarte economice. Eu folosesc de regulă ulei de măsline atunci când prepar tortilla pentru că îmi place tare mult aroma pe care le-o oferă, dar la fel de bine funcționeză și uleiul de floare-soarelui.

Tortilla este o lipie cu specific mexican și se prepară din făină de grâu sau porumb (mălai), apă și grăsime. Aluatul se întinde cu sucitorul, se prăjește în tigaie, după care se acoperă cu un șervet, în felul acesta rezultând niște lipii subțiri și fragede. Aceste lipii se pot consuma ca atare sau se pot folosi ca baze pentru alte preparate, cum ar fi tacos, burrito sau quesadilla.
Continuă să citești Tortilla – lipie mexicană (vegan / de post)

Ouă de prepeliță rumenite la grill cu susan dulce-sărat

Ouă de prepeliță marinate în sos de soia, rumenite pe grătar, servite alături de o pudră de susan, sare și zahăr brun – cel mai bun aperitiv cu ouă de prepeliță pe care l-am preparat vreodată. Având în vedere curiozitatea mea gastronomică sâcâitoare și faptul că nu duc niciodată lipsă de ouă de prepeliță, extrem de des decopăr preparate noi, pe care le includ în dietă doar dacă sunt într-adevăr memorabile. Această rețetă cu ouă de prepeliță satisface cu brio această condiție. Pe lângă faptul că sunt aspectuoase, sunt și incredibil de aromate, iar tehnica lor de preparare nu-i deloc complicată.

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 24 ouă de prepeliță
  • 2 linguri sos de soia
  • 1 lingură ulei de măsline
  • 1 lingură semințe de susan
  • 1/4 linguriță sare
  • 1/4 linguriță zahăr Muscovado
  • 1/8 linguriță pudră de chili

Mod de preparare:

  1. Am umplut cu apă o oală pentru sosuri, am acoperit oala cu un capac și am pus apa la fiert. Când apa a început să fiarbă, am adăugat ouăle de prepeliță și am fiert ouăle timp de 2 minute (pentru a păstra gălbenușul lichid). Le-am scos într-un bol cu apă rece (cu gheață), le-am lăsat să se tempereze timp de vreo 5 minute, după care le-am decojit cu grijă.
  2. Am luat o pungă și am preparat în ea marinada, amestecând sosul de soia cu uleiul de măsline. Am sigilat punga și am agitat-o până când ingredientele s-au omogenizat.
  3. Am clătit ouăle de prepeliță, le-am strecurat și le-am așezat în pungă. Am sigilat punga, am agitat conținutul pentru a distribui marinada uniform, după care am lăsat ouăle deoparte pentru 30 de minute.
  4. Între timp am rumenit semințele de susan într-o tigaie de fontă. Le-am lăsat să se răcească, după care le-am așezat într-un mojar alături de sare, zahăr și chili. Am măcinat semințele în mojar până când am obținut un amestec grunjos.
  5. Am încălzit o tigaie grill la foc mediu mare. Am strecurat ouăle de prepeliță (pentru a elimina marinada), le-am așezat pe grătarul încins și le-am rumenit timp de 20 -30 de secunde. După ce s-au rumenit, le-am întors cu o spatulă pentru a prinde culoare pe toate părțile.
  6. Am așezat ouăle pe un platou și le-am servit calde, pudrate generos cu amestecul de susan.

Sursa de inspirație: www.ottolenghi.co.uk








Cartofi Hasselback (vegan / de post)



Îmi plac foarte mult cartofii, sub orice formă și în orice combinație. De la cartofi albi, la cei dulci sau mov, de la salată, rösti sau piure de cartofi, la cartofi natur, prăjiți sau copți. Însă pentru acele momente în care nu mă pot decide dacă mi-e poftă pe cartofi piure sau pe cei prăjiți, există delicioșii cartofi Hasselback. Această rețetă nordică reunește textura crocantă a cartofilor prăjiți cu consistența onctuasă a piureului. Aceste evantaie din cartof, pe lângă faptul că sunt frumușele foc, mai sunt și gustoase și sănătoase.

Tehnica lor de pregătire este una foarte simplă, cartofii se crestează în felii paralele, se ung cu unt, după care se rumenesc în cuptor. Pentru a-mi ușura munca, prefer să așez cartoful într-o lingură mare pe care să o sprijin pe o rolă de hârtie (poză). Marginile lingurii îmi vor ghida tăieturile și nu-mi vor permite să secționez cartoful în bucăți. Am vrut ca rețeta să fie una vegană și să o pot consuma și pe perioada postului, așa că am înlocuit untul cu ulei de măsline; pentru a mima gustul complex dat de unt, am împănat cartofii cu felii subțiri de usturoi și frunze de cimbru. Rezultatul a fost unul (muuuuult) mai mult decât satisfăcător! Continuă să citești Cartofi Hasselback (vegan / de post)

Tahini – pastă de susan (vegan / de post)



Tahini este o pastă de susan indispensabilă în bucătăria orientală. Este un sos catifelat, fluid, cu o aromă plăcută de susan. Tahini poate fi achiziționat din magazinele cu specific oriental, dar poate fi preparat și în casă, cea de-a doua variantă fiind mult mai puțin costisitoare. Tahini se prepară din 3 ingrediente: semințe de susan, ulei vegetal și sare. Semințele de susan se prăjesc într-o tigaie, atât cât să devină discret aurii și parfumate, după care se sfărâmă într-un robot de bucătărie (sau într-un mojar, asta dacă ești iubitor de sporturi extreme, bineînțeles) . După măcinare se adaugă câteva linguri de ulei, care transformă semințele într-o emulsie galben-aurie, parfumată și mătăsoasă.

Eu mă bucur zilnic de gustul minunat al acestui preparat. Îl folosesc la humus, baba ganoush, ca dressing pentru salate sau legume fierte sau pur și simplu întins pe pâine proaspătă, alături de chives, lime și fulgi de chili. Pe lângă savoarea pe care o dă preparatelor, tahini aduce și un aport considerabil de nutrienți (proteine, grăsimi nesaturate, calciu, complex de vit B). Tahini e pur și simplu divin și dacă nu ai avut până acum ocazia să te convingi, te încurajez din tot sufletul să o faci! Continuă să citești Tahini – pastă de susan (vegan / de post)

Lășcuțe (paste de casă pătrățele)

Lășcuțele sunt pastele adorabile pe care le punea bunica mea (și multe alte bunici din Ardeal) în supă. Lășcuțele sunt niște pătrățele cu latura de un jumătate de centimetru și sunt absolut minunate în supa de roșii sau de fasole. Sunt extrem de ușor de făcut, nu necesită decât făină, ou, sare și un strop de timp liber. Un sucitor și un cuțit ascuțit. Doar de atât ai nevoie pentru a le prepara. Eu le usuc peste noapte și, odată deshidratate, mă bucur de ele săptămâni în șir.

Pentru a le prepara folosesc făină albă tip 000, ouă de găină sau rață și sare de Himalaya. Lăscuțele – de altfel pastele în general, sunt absolut delicioase și cu ouă de găină, dar ouăle de rață elevează preparatul. Ouăle de rață sunt mai bogate în grăsimi, ceea ce influențează atât gustul, cât și textura pastelor. Raportat la oul de găină, oul de rață are un gălbenuș mai mare, ceea ce automat face ca aluatul să aibă o culoarea mai vibrantă. Continuă să citești Lășcuțe (paste de casă pătrățele)