Cartofi Hasselback (vegan / de post)



Îmi plac foarte mult cartofii, sub orice formă și în orice combinație. De la cartofi albi, la cei dulci sau mov, de la salată, rösti sau piure de cartofi, la cartofi natur, prăjiți sau copți. Însă pentru acele momente în care nu mă pot decide dacă mi-e poftă pe cartofi piure sau pe cei prăjiți, există delicioșii cartofi Hasselback. Această rețetă nordică reunește textura crocantă a cartofilor prăjiți cu consistența onctuasă a piureului. Aceste evantaie din cartof, pe lângă faptul că sunt frumușele foc, mai sunt și gustoase și sănătoase.

Tehnica lor de pregătire este una foarte simplă, cartofii se crestează în felii paralele, se ung cu unt, după care se rumenesc în cuptor. Pentru a-mi ușura munca, prefer să așez cartoful într-o lingură mare pe care să o sprijin pe o rolă de hârtie (poză). Marginile lingurii îmi vor ghida tăieturile și nu-mi vor permite să secționez cartoful în bucăți. Am vrut ca rețeta să fie una vegană și să o pot consuma și pe perioada postului, așa că am înlocuit untul cu ulei de măsline; pentru a mima gustul complex dat de unt, am împănat cartofii cu felii subțiri de usturoi și frunze de cimbru. Rezultatul a fost unul (muuuuult) mai mult decât satisfăcător!

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 8 cartofi de dimensiune medie (eu am folosit cartofi noi)
  • 3 linguri ulei de măsline
  • 5 căței de usturoi
  • 1 ramură de cimbru
  • ½ linguriță sare
  • ¼ linguriță piper proaspăt măcinat

Mod de preparare:

  1. Am preîncălzit cuptorul la 220°C / 425°F (treapta 7).
  2. Am spălat cartofii, i-am pudrat cu ½ lingură de sare grunjoasă și i-am lăsat deoparte pentru 5 minute. După cele 5 minute le-am îndepărtat pielița cu un cuțit de legume (poză), după care i-am spălat din nou și i-am uscat cu un șervet de hârtie.
  3. Am luat un cartof și l-am așezat într-o lingură. Mânerul lingurii l-am rezemat pe un rol de hârtie, pentru a nu-mi aluneca lingura (fundul pe care am așezat lingura este unul antiderapant, dar dacă simți că lingura îți alunecă, ia un șervet de hârtie, umezește-l și așează-l sub lingură).
  4. Cu un cuțit ascuțit am început să feliez cu grijă cartoful (în felii subțiri de vreo 3 mm), de fiecare dată lama cuțitului oprindu-se în marginile lingurii. Am procedat la fel și cu restul cartofilor.
  5. Am spălat cartofii, i-am șters cu un prosop de hârtie și am feliat usturoiul în felii subțiri.
  6. Am împănat fiecare cartof cu câte 5 felii de usturoi și 5 frunzulițe de cimbru (alternativ).
  7. Am așezat cartofii într-o tavă tapetată cu hârtie pergamentată, i-am stropit cu ulei de măsline, după care i-am pudrat cu sare și piper, având grijă să-i asezonez nu doar la suprafață, ci și în interior.
  8. Am introdus tava în cuptor și am copt cartofii până când s-au rumenit și lama cuțitului intra cu ușurință în ei (timpul de gătire depinde de dimensiunea cartofilor). Ai mei erau gata după 50 de minute. I-am servit calzi alături de un sos rece de usturoi, dar la fel de bine mergea și un sos de roșii sau avocado.


Sursa de inspirație: www.thekitchn.com

Mușchiuleț de porc învelit în bacon și sos de vișine

Juicy tenderloinSour cherries

PlatingCând vine vorba de friptură la cuptor, aleg des mușchiulețul de porc, poate chiar prea des. E o bucată de carne care se prepară foarte rapid, e plină de aromă și e incredibil de fragedă, fără să-i faci mare lucru înainte. În timp ce ceafa de porc poate fi uneori prea grasă, iar cotletul prea slab, mușchiulețul are exact atâta grăsime cât are nevoie. E o carne ce-și păstrează suculența o perioadă bună de timp după gătire și porționare și nici nu dă mari bătăi de cap în ceea ce privește alegerea garniturii.

Nu mă înțelege greșit, mușchiulețul e divin și preparat ca atare, dar eu am ales să îl marinez pentru câteva ore în ceai de rodie și sare de mare. În felul acesta mușchiul a devenit și mai fraged iar ceaiul a parfumat carnea într-un mod minunat. După marinare am uns mușchiulețul cu usturoi copt, l-am înfășat în bacon, l-am rumenit frumos în tigaie, după care l-am finalizat în cuptor vreun sfert de ceas.

Nu-i taman o enigmă faptul că mușchiul de porc merge de minune cu fructe de tot felul, așa că am îmbrăcat mușchiulețul în straie de sărbătoare cu ajutorul unui sos de vișine dulce-acrișor. Ca să fie treaba treabă, am cules dis de dimineață niște cartofi noi, i-am fiert în supă de pui, după care i-am încălzit în nițel unt aromatizat cu salvie. Și toată treaba asta minunată n-a durat mai mult de 60 de minute, asta dacă pun la socoteală și coptul usturoiului, băutul cafelei și n-șpe drumuri în grădină după te-miri-ce-uri, mie fiindu-mi imposibil să-mi aduc aminte ce-mi trebuie din prima! Continuă să citești Mușchiuleț de porc învelit în bacon și sos de vișine

Salată de cartofi noi (vegan / de post)

Spring potato salad

Dressing

Potato salad
Îmi plac cartofii noi la nebunie, sub orice formă și în orice combinație și nu-i primăvară dacă nu prepar aproape zilnic  săptămânal salată de cartofi noi. Preparând-o de atâtea ori, am avut vreme să o tot perfecționez și după multe modificări am adus-o la varianta aceasta, o variantă extrem de gustoasă, consistentă și culmea, vegană. Pentru această salată pornesc de la cartofi fierți în supă de legume (pentru a aduce un plus de aromă), îi împrietenesc cu inele de ceapă, ridichi fragede și roșii cherry coapte atât cât să le amplific aroma, după care îmbrac legumele într-un dressing plin de ierburi aromatice. Serios vorbind, cum să nu-ți placă? Continuă să citești Salată de cartofi noi (vegan / de post)