Salată de bulgur cu năut și cireșe (vegană / de post)


După îndelungi cercetări, în sfârșit am găsit salata perfectă! Mare cârcotașă mai pot fi atunci când vine vorba de salate, dar acestui minunat preparat nu-i pot găsi niciun cusur, oricât de tare m-aș strădui. O prepar extrem de des, folosind ingrediente din propria-mi grădină cu legume. Salata aceasta pe cât e de consistentă, pe atât e de savuroasă, pe cât e de sănătoasă, pe atât e de adictivă.

Baza acestei salate o reprezintă bulgurul și năutul, două surse excelente de proteină vegetală, care transformă salata într-un preparat nu numai gustos, ci și foarte sățios. Acestor două proteine li se alătură castraveți proaspeți, ceapă, ierburi aromatice și cireșe dulci și zemoase, transformând preparatul într-un adevărat festin. Și pe lângă toate aceste argumente, această salată mai e și vegană, fiind potrivită pe perioada postului. Continuă să citești Salată de bulgur cu năut și cireșe (vegană / de post)

Hummus cu leurdă (vegan / de post)



Hummusul este o pastă de năut absolut minunată, consistentă și catifelată, cu o aromă plăcută de susan. Este un preparat vegan (de post) bogat în proteine, foarte ușor de pregătit și extrem de delicios. Am încercat o sumedenie de variante de hummus de-a lungul timpului și m-am jucat atât cu ingredientele, cât și cu tehnicile care stau la baza preparării sale. Pentru a obține un hummus ireal de mătăsos, recurg de fiecare dată la aceleași două trucuri. În primul rând decojesc boabele de năut, le înlătur pielițele cu ajutorul degetelor, după care le adaug în robotul de bucătărie. Al doilea truc este acela de a începe hummusul printr-o emulsie, printr-o “maioneză” formată din tahini, suc de lime și ulei de măsline turnat în fir subțire. Aceste 2 detalii fac diferența dintre un hummus gustos si un hummus divin.

Varianta pe care ți-o propun este una nemaipomenit de catifelată, aromată și colorată: hummus cu leurdă. Minunata leurdă, cu gustul ei plăcut de usturoi, este și un ingredient nutritiv, bogat în carotenoizi, Vit A, Vit C și complex de vit B. Consumată crudă, leurda poate avea un gust prea agresiv, prea ierbos pentru unele papile gustative, așa că prefer să o blanșez înainte de a o folosi. Hai să purcedem, zic!

Ingrediente (pentru 4 porții):

  • 1 conservă de năut (400g)
  • 50g leurdă
  • 1 lingură tahini (15g) – preparat după rețeta aceasta
  • 2 linguri suc de lime (30ml)
  • 3 linguri ulei de măsline (45ml)
  • 1 – 2 linguri apă (15-30ml)
  • ¼ linguriță chimion (chimion, nu chimen – sunt două condimente diferite; în lb. engleză: chimion = cumin, chimen = caraway)
  • 1/8 linguriță fulgi de chili
  • sare după gust

Mod de preparare:

  1. Am blanșat leurda. Am pus la fiert 1l de apă. Am spălat frunzele de leurdă și le-am tăiat codițele fibroase. Când apa a început să fiarbă am adăugat leurda, am redus focul la minimum și am opărit-o pentru 40 de secunde. Între timp am pregătit un vas cu apă rece în care am adăugat vreo 10 cuburi de gheață. După cele 40 de secunde am strecurat leurda și am așezat-o rapid în bolul cu apă foarte rece. După ce leurda s-a răcit complet am strecurat-o și am stors-o de excesul de apă cu ajutorul mâinilor.
  2. M-am ocupat de năut. Am strecurat boabele de năut cu ajutorul unei strecurătoare, după care le-am clătit sub jetul de apă. Am luat câte 8 – 10 boabe și le-am frecat între palme pentru a le înlătura cojile – pasul acesta este opțional, dar contribuie la obținerea unui hummus mai cremos.
  3. Am așezat pasta de susan (tahini) și sucul de lime în vasul robotului de bucătărie și am mixat până când am obținut o emulsie (poză).
  4. Cu robotul pornit, am turnat prima lingură de ulei și am mixat. Am procedat la fel și cu celelalte 2 linguri. În acest moment amestecul avea consistența unei maioneze (poză).
  5. Am adăugat năutul decorticat și am mixat timp de un minut, până când a rezultat o pastă.
  6. Am adăugat leurda blanșată (și mărunțită) și condimentele (chimion, fulgi de chili și sare) pe care le-am sfărâmat într-un mojar în prealabil. Am mixat hummusul, adăugând apă până când am ajuns la consistența dorită.
  7. Am servit hummusul cu chifle făcute în casă, ceapă verde și ridichi.





    Sursa de inspirație: www.inspiredtaste.net

Tahini – pastă de susan (vegan / de post)



Tahini este o pastă de susan indispensabilă în bucătăria orientală. Este un sos catifelat, fluid, cu o aromă plăcută de susan. Tahini poate fi achiziționat din magazinele cu specific oriental, dar poate fi preparat și în casă, cea de-a doua variantă fiind mult mai puțin costisitoare. Tahini se prepară din 3 ingrediente: semințe de susan, ulei vegetal și sare. Semințele de susan se prăjesc într-o tigaie, atât cât să devină discret aurii și parfumate, după care se sfărâmă într-un robot de bucătărie (sau într-un mojar, asta dacă ești iubitor de sporturi extreme, bineînțeles) . După măcinare se adaugă câteva linguri de ulei, care transformă semințele într-o emulsie galben-aurie, parfumată și mătăsoasă.

Eu mă bucur zilnic de gustul minunat al acestui preparat. Îl folosesc la humus, baba ganoush, ca dressing pentru salate sau legume fierte sau pur și simplu întins pe pâine proaspătă, alături de chives, lime și fulgi de chili. Pe lângă savoarea pe care o dă preparatelor, tahini aduce și un aport considerabil de nutrienți (proteine, grăsimi nesaturate, calciu, complex de vit B). Tahini e pur și simplu divin și dacă nu ai avut până acum ocazia să te convingi, te încurajez din tot sufletul să o faci! Continuă să citești Tahini – pastă de susan (vegan / de post)

Salată de spanac cu tofu, fenicul și mandarine



Multe n-am de povestit despre salata de spanac cu fenicul, mandarine și tofu, decât că e salata la care am apelat excesiv toamna / iarna aceasta. E o salată colorată, plină de arome îndrăznețe și texturi contrastante și pe lângă toate acestea, mai e și vegană (de post). Feniculul crocant și parfumat merge de minune cu feliile dulci și suculente de mandarină, iar spanacul fraged și ceapa verde aduc un suflu primăvăratic salatei. Drăgălașele triunghiuri de tofu sunt marinate în suc de mandarină, oțet de orez, sos de soia, ulei de măsline, ghimbir și usturoi, după care sunt coapte până când prind o crustă rumenă și crocantă. Simplu și gustos!

Îmi place salata de spanac cu fenicul, mandarine și tofu pentru că:

  • e vegană, deci perfectă pentru zilele de post
  • e o salată plină de gust și culoare
  • e o salată nutritivă
  • e bogată în proteine, ceea ce o face consistentă
  • merge de minune pe tot parcursul anului, legumele se adaptează în funcție de sezon

Continuă să citești Salată de spanac cu tofu, fenicul și mandarine

Supă-cremă de dovleac (vegan / de post)

pumpkin-soup-up

Supa-cremă de dovleac e printre supele mele preferate. Știu că afirm același lucru despre fiecare supă pe care o prezint, la fel cum știu că tare s-ar putea să am o problemă de adicție. N-aș numi-o problemă, totuși. Mai degrabă i-aș spune o afinitate declarată pentru tot ce-i sănătos, savuros și hidratant.

Din punct de vedere dovlecesc, anul acesta a fost unul foarte productiv. Dacă anul trecut, după atâta muncă asiduă, m-am ales cu două tentative leșinate de dovlecei, anul acesta am rupt gura târgului (ca s-o menținem în același registru stilistic) și m-am ales cu niște giganți de d-abia-i țin în brațe. Și mari, și mulți, și gustoși! Sunt atât de frumoși încât mi-e și milă să-i sacrific. Dar în momentele de milă acută îmi aduc aminte cât sunt de gustoși, așa că prind curaj ca prin minune și trec la treabă. Continuă să citești Supă-cremă de dovleac (vegan / de post)

Sos de ardei iute dulce-acrișor (vegan / de post)

 

chili

chili-sauce-jars

Sosul de chili e o chestie divină! E un sos vegan dulce-acrișor, care se prepară din trei ingrediente (chili, oțet de mere și zahăr), toate la-ndemână și toate relativ necostisitoare. Sosul acesta are capacitatea de a transforma orice fel de mâncare în ceva sublim. E delicios cu legume sau brânzeturi, cu omlete sau pâine cu ou, cu paste, cu orez, în burgeri sau sandwich-uri. Atât de mult îmi place de dumnealui, încât aș fi în stare să-l servesc și cu tort de ciocolată, tarte de fructe sau cu te miri ce alte deserturi, atât doar că mă descurajează usturoiul din compoziție.

E un sos dens, are consistența unei dulceți de fructe, iar culoarea este una vibrantă. E dulce-acrișor, parfumat, aromat și picant. Se prepară extrem de rapid, iar ținut în frigider, rezistă până la două luni (dacă borcanul cu dulceață sterilizează prin fierbere, preparartul va rezista mult și bine în cămară). Teoretic. Practic, o să termini ditamai borcanul în maxim 2 săptămâni. Pe cuvânt! Sosul de chili e o minunăție! Continuă să citești Sos de ardei iute dulce-acrișor (vegan / de post)

Ratatouille

plating

vegan-ratatouille

ratatouille-french-baguette

Văzusem filmul omonim în ultimul an de liceu și tot atunci am realizat că tocmai descoperisem ceea ce va deveni mâncarea mea preferată. M-am înșelat. Nu cu mult, doar cu câțiva ani. Am preparat-o a doua zi și nu mi-a plăcut mai deloc. Era o simplă tocană de legume, nu strălucea în niciun fel și nici nu-mi spunea mare lucru. Așa că mi-am luat gândul de la Ratatouille. Anul trecut am revăzut filmul și m-a cuprins din nou nostalgia, așa că m-am documentat temeinic, am reluat preparatul și m-am îndrăgostit. E genul de mâncare rustică înspre campestră, care te face să te reîndrăgostești de ea de fiecare dată când ai privilegiul să o guști.

Rețete sunt câte-n lună și-n stele, de la ratatouille sotat, la cel copt în cuptor, ratatouille cu legume ferme, abia pătrunse de foc, până la o variantă gătită aproape în exces, cu legume moi dar incredibil de aromate. Varianta mea de Ratatouille e pe cât de simplă în teorie, pe atât de laborioasă. Legumele se toacă și se călesc, fiecare în parte, în ulei de măsline, până când încep să se caramelizeze, după care se amestecă și se înăbușă la foc mic în sos de roșii. Gătirea aceasta lentă durează o oră bună, dacă nu chiar două, până când legumele se topesc într-o emulsie tomnatică, înmiresmată și mătăsoasă. Normal că poți să gătești toate legumele concomitent și să sari peste caramelizare, dar rezultatul final va fi o tocăniță de legume gustoasă și nu un Ratatouille desăvârșit. Continuă să citești Ratatouille

Confit de roșii (vegan / de post)

Tomato confit

French baguette

Servings

Confit-ul, o veche tehnică de gătire și conservare a cărnii, își are originea în Franța. Carnea este asezonată și coaptă lent, la temperaturi joase, într-un amestec de grăsime animală, iar după gătire, carnea se poate conserva în grăsimea de preparare luni de zile. Carnea astfel gătită devine incredibil de fragedă, atât de fragedă încât efectiv se topește în gură. Tehnica aceasta se poate aplica și în cazul fructelor și a legumelor. Diferența este că în cazul vegetalelor, mediul de gătire nu este grăsimea de origine animală, ci un lichid asezonat, fie sirop de zahăr, în cazul fructelor, fie grăsime vegetală, în cazul legumelor.

Confit-ul de roșii este un preparat aparte. El presupune asezonarea roșiilor cu ulei de măsline, sare, piper și ierburi aromatice și gătitea lor la foc mic, timp de 2-3 ore, până când acestea se înmoaie și își intensifică aromele naturale. Confit-ul de roșii este un preparat extrem de versatil. El poate fi servit ca și garnitură, poate însoți paste, mămăligă sau risotto, poate fi servit în sandwich-uri sau pe crutoane de pâine, sub formă de bruschette. Chiar dacă timpul de preparare este îndelungat, rezultatul final face ca fiecare minut de așteptare să merite. Continuă să citești Confit de roșii (vegan / de post)

Salată de quinoa cu vișine (vegan / de post)

DSC_6969

Sour cherry

Salad

Aștept de-o veșnicie să îți prezint salata mea preferată, iar acum că s-au copt vișinele, am reușit să o și fotografiez în toată splendoarea ei. E un preparat rustic, simplu, fără pretenții, dar incredibil de savuros. Are în componența sa doar câteva ingrediente, ingrediente pe care poate nu le-ai asocia dar care merg divin împreună, se completeză reciproc și crează o adevărată simfonie de arome. Partea și mai plăcută a acestei salate e faptul că e consistentă și poate fi savurată și în perioada postului. Continuă să citești Salată de quinoa cu vișine (vegan / de post)

Salată de cartofi noi (vegan / de post)


Dressing

Potato salad
Îmi plac cartofii noi la nebunie, sub orice formă și în orice combinație și nu-i primăvară dacă nu prepar aproape zilnic  săptămânal salată de cartofi noi. Preparând-o de atâtea ori, am avut vreme să o tot perfecționez și după multe modificări am adus-o la varianta aceasta, o variantă extrem de gustoasă, consistentă și culmea, vegană. Pentru această salată pornesc de la cartofi fierți în supă de legume (pentru a aduce un plus de aromă), îi împrietenesc cu inele de ceapă, ridichi fragede și roșii cherry coapte atât cât să le amplific aroma, după care îmbrac legumele într-un dressing plin de ierburi aromatice. Serios vorbind, cum să nu-ți placă? Continuă să citești Salată de cartofi noi (vegan / de post)