vespresso

Prăjitură cu nucă de cocos (Torta al Cocco)

Prăjitura aceasta este pur și simplu divină. Are trei componente, toate minunate și toate pe bază de nucă de cocos. Un blat ce se topește în gură, sfidând parcă regulile fizicii (și ale chimiei, pe alocuri), o glazură delicată și un topping de lamele crocante de cocos. E perfectă servită la mic dejun, ca și gustare de după-amiază, alături de ceai sau cafea, sau poate fi servită ca și desert, că doar e o prăjitură.

Îmi place prăjitura cu nucă de cocos pentru că:

are gust de cocos, ceea ce pentru mine e întotdeuna un plus
are o textură și o consistență extrem de interesante, e incredibil de fragedă și de parfumată
nu are făină, prin urmare nu are gluten
e gata în 40 de minute
Vai! Era să uit! Are gust de cocos!

Continuă să citești Prăjitură cu nucă de cocos (Torta al Cocco)

Pere poșate în vin și cremă de mascarpone aromatizată cu apă de flori de portocal

Perele poșate în vin sunt o poveste aparte. Dacă lucrurile simple sunt cele mai sofisticate, atunci perele poșate sunt chintesența acestei idei. Pere, zahăr brun, vin roșu. Poate și o păstaie de vanilie, un anason stelat și un baton de scorțișoară. N-ai nevoie de mai mult pentru a crea un desert spectaculos, savuros și extrem de rafinat.

Perele poșate sunt foarte versatile. Servite alături de un platou de brânzeturi, complimentează orice masă festivă, oricât de pretențioasă ar fi ea. Servite alături de o bulină de înghețată de vanilie, perele fac deliciul zilelor toride de vară. Dar de data aceasta le-am servit alături de o reducție de vin (vinul în care au fiert perele, bineînțeles) și de o cremă de mascarpone cu miere și apă de flori de portocal. O combinație divină! Continuă să citești Pere poșate în vin și cremă de mascarpone aromatizată cu apă de flori de portocal

Salată de varză cu piept de rață afumat, portocale și caise

Salata de varză cu piept de rață e o salată cel puțin interesantă, dacă nu nemaipomenită. E interesantă din punct de vedere cromatic, vizual, olfactiv, auditiv, și nu în ultimul rând, gustativ. Îți încântă simțurile prin texturi contrastante, arome previzibil de imprevizibile și culori calde. Panglici crocante de varză îmbrăcate în ulei de măsline și oțet de mere, alune de pădure coapte, felii suculente de portocale roșii, fâșii parfumate de caise și felii sărate de pastramă de rață. Cam asta-i povestea salatei.

Îmi place salata de varză cu piept de rață afumat, portocale și caise pentru că:

e savuroasă, e de-o complexitate extrem de firească, e sărată, dulce, acră și amară
e minunată în lunile reci
e consistentă
se prepară în 15 minute și se consumă pe nerăsuflate
e un preparat atractiv care pare mult mai sofisticat decât e el în realitate

Continuă să citești Salată de varză cu piept de rață afumat, portocale și caise

Ciocolată caldă

Iubesc ciocolata. O iubesc în orice stare de agregare, în orice varietate de culoare sau combinație de arome. Și o iubesc și mai mult dacă afară-i un ger năprasnic, iar ea e aburindă, cremoasă și aromată, garnisită cu pudră de cacao amăruie și nalbe catifelate.

Îmi place ciocolata caldă pentru că:

e dulce – amăruie, cu note subtile de vanilie și cafea
e cremoasă, catifelată și decadentă
e gata în nici 10 minute
îmi încălzește și trupul și sufletul
îmi amintește de copilărie

Ingrediente (pentru 2 porții):

1 + ½ lingură de pudră de cacao (12g)
1 – 2 linguri zahăr brun (15 – 30g)
1 + ½ cană de lapte integral (360ml)
1/3 cană de apă (80ml)
100g ciocolată dulce – amăruie (eu folosesc Milka Extra Cacao)
¼ linguriță pudră de cafea solubilă
¼ linguriță extract de vanilie
1/8 linguriță sare de mare

pentru servire:

¼ linguriță pudră de cacao
nalbe (marshmallows)

Continuă să citești Ciocolată caldă

Ouă scoțiene

Ouăle scoțiene nu sunt nimic altceva decât niște ouă fierte învelite într-un strat de cârnați, date prin pesmet, iar apoi gătite. Pentru acest preparat, mie-mi place să folosesc ouă de prepeliță, în felul acesta mingile de cârnați vor fi mititele, dar la fel de bine se pot folosi și ouă de găină sau rață. Ouăle scoțiene se pot servi atât calde (fel principal, alături de orez, paste sau legume), cât și reci (aperitiv). Eu prefer să le servesc ca și aperitiv rece pentru că nu sunt numai delicioase, ci și drăgălașe foc.

Tot secretul acestui preparat (evident, din punctul meu de vedere) e ca ouăle de prepeliță să fie fierte nu mai mult de 2 minute și jumătate, pentru ca gălbenușul să rămână semi-lichid, catifelat și onctuos și să curgă atunci când tai ouăle scoțiene în jumătate.

Îmi plac ouăle scoțiene pentru că:

sunt extrem de ușor de preparat, fiind gata în mai puțin de jumătate de oră
sunt delicioase și aromate
contrastul dintre crusta crocantă și miezul onctuos e pur și simplu divin
sunt adorabile
sunt consistente

Continuă să citești Ouă scoțiene

Curry de ouă de prepeliță cu unt și sfeclă

Ouă de prepeliță servite într-un sos de unt, sfeclă și roșii, catifelat și parfumat cu Garam Masala, celebrul amestec de condimente. Nu știu dacă sună bine sau nu, dar e divin. Rar mă dă pe spate câte o combinație de arome, nu că aș fi eu greu impresionabilă, dar încerc să-mi mențin calmul culinar. Însă combinația aceasta de arome mă fascinează, mă răvășește și mă duce chiar și în punctul de a o găti la 12 noaptea, în pijamale, dacă mi se face dor.

Punctul de plecare al acestei rețete este Murgh Makhani, un curry (o tocană, dacă vrei) de origine indiană absolut delicios. Murgh Makhani se prepară din pui, unt și roșii, dar eu l-am reinterpretat înlocuind puiul cu ouă de prepeliță. Atât de bine s-au integrat ouăle în ecuație, încât de mai bine de 3 ani îl prepar doar în forma aceasta. Ideal ar fi ca untul să fie înlocuit cu ghee, untul clarifiat indian, un element-cheie din medicina ayurvedică, cu proprietăți recunoscute și de către medicina occidentală. N-am avut ghee la îndemână (îl prepar în casă, din unt de țară și taman acum am rămas fără), dar untul românesc a funcționat și el de minune. Continuă să citești Curry de ouă de prepeliță cu unt și sfeclă

Supă-cremă de dovleac (vegan / de post)

Supa-cremă de dovleac e printre supele mele preferate. Știu că afirm același lucru despre fiecare supă pe care o prezint, la fel cum știu că tare s-ar putea să am o problemă de adicție. N-aș numi-o problemă, totuși. Mai degrabă i-aș spune o afinitate declarată pentru tot ce-i sănătos, savuros și hidratant.

Din punct de vedere dovlecesc, anul acesta a fost unul foarte productiv. Dacă anul trecut, după atâta muncă asiduă, m-am ales cu două tentative leșinate de dovlecei, anul acesta am rupt gura târgului (ca s-o menținem în același registru stilistic) și m-am ales cu niște giganți de d-abia-i țin în brațe. Și mari, și mulți, și gustoși! Sunt atât de frumoși încât mi-e și milă să-i sacrific. Dar în momentele de milă acută îmi aduc aminte cât sunt de gustoși, așa că prind curaj ca prin minune și trec la treabă. Continuă să citești Supă-cremă de dovleac (vegan / de post)

Salată de dovleac copt cu porumb dulce și nuci

Din punct de vedere culinar, pentru mine toamna nu înseamnă altceva decât dovleac. Înseamnă supe și piureuri de dovleac, salate, plăcinte, prăjituri și smoothie-uri, toate savuroase și toate de dovleac. Dovleacul plăcintar e o legumă minunată, consistentă, aromată, dulce și versatilă. Eu rezonez cu varietatea Musquee de Provence, varietate pe care o cultiv de câțiva ani buni în grădina mea de legume. E un dovleac gigant, are coaja preponderent brun-portocalie, cu porțiuni verde-albăstrui în zona de contact cu solul, cu o consistență cărnoasă și un gust divin. Continuă să citești Salată de dovleac copt cu porumb dulce și nuci

Sos de ardei iute dulce-acrișor (vegan / de post)

Sosul de chili e o chestie divină! E un sos vegan dulce-acrișor, care se prepară din trei ingrediente (chili, oțet de mere și zahăr), toate la-ndemână și toate relativ necostisitoare. Sosul acesta are capacitatea de a transforma orice fel de mâncare în ceva sublim. E delicios cu legume sau brânzeturi, cu omlete sau pâine cu ou, cu paste, cu orez, în burgeri sau sandwich-uri. Atât de mult îmi place de dumnealui, încât aș fi în stare să-l servesc și cu tort de ciocolată, tarte de fructe sau cu te miri ce alte deserturi, atât doar că mă descurajează usturoiul din compoziție.

E un sos dens, are consistența unei dulceți de fructe, iar culoarea este una vibrantă. E dulce-acrișor, parfumat, aromat și picant. Se prepară extrem de rapid, iar ținut în frigider, rezistă până la două luni (dacă borcanul cu dulceață sterilizează prin fierbere, preparartul va rezista mult și bine în cămară). Teoretic. Practic, o să termini ditamai borcanul în maxim 2 săptămâni. Pe cuvânt! Sosul de chili e o minunăție! Continuă să citești Sos de ardei iute dulce-acrișor (vegan / de post)

Tort Mocha (Tort de cafea cu cremă Ganache)

VespressoCooking face un anișor. Nu-mi vine să cred! Habar n-am cum a zburat timpul, dar mă bucur tare că m-am aruncat cu capul înainte în acest proiect atât de drag mie. A fost un an plin, mi-am schimbat cariera, am pus bazele unei micro ferme de păsări, mi-am descoperit pasiunea pentru fotografie, am urmat cursurile unei școli de bucătari și am devenit chef cu acte-n regulă. Cu riscul de a deveni clișeică, simt nevoia să îți mulțumesc! Îți mulțumesc din suflet pentru fiecare vizită, pentru fiecare rând citit și pentru fiecare rețetă salvată!
Nu puteam aniversa fără un tort, iar acest tort n-are nicio șansă să fie altfel decât extraordinar. Faptul că ciocolata și cafeaua merg nemaipomenit, asta e indiscutabil. Totuși, tortul acesta reușește să mă surpindă la fiecare felie. Blaturile sunt echilibrul perfect între dens și aerat iar ganacheul spumos e pur și simplu divin.

Blatul e de fapt o reinterpretare a unui pandișpani pe care îl savuram frecvent în Italia la mic dejun. M-au cucerit consistența și gustul lui încă de la prima felie și mi-am dorit enorm să-l reproduc în propria mea bucătărie. Persuasivă fiind din fire, am obținut rețeta numaidecât și de atunci o prepar cel puțin de două ori pe lună, dacă nu mai des. Din pură curiozitate am asociat pandișpanul cu o cremă ganache și mi-a plăcut rezultatul la nebunie.

Despre ganache n-am prea multe de povestit. Ganacheul e o cremă clasică obținută din ciocolată (de obicei neagră) topită în smântână pentru frișcă. Consistența finală a cremei e dată de raportul dintre cele două ingrediente. Eu folosesc următoarea schemă: Continuă să citești Tort Mocha (Tort de cafea cu cremă Ganache)